Cu job sau fără job în timpul studenţiei?

M-am întrebat adesea oare cum e mai bine pentru un tânăr student: să îşi ia un job în timpul facultăţii, sau nu? Ambele variante au avantaje şi dezavantaje.

Pe timpul facultăţii, cei mai mulţi studenţi din România sunt susţinuţi financiar de părinţi. În cazul unei familii cu venituri medii sau modeste, ajutorul financiar lunar primit de tânăr va fi unul care nu îi va ajunge pentru toate cheltuielile necesare. Mai ales că acestea nu se reduc la plata chiriei, a hranei şi a taxelor pentru facultate. Tinerii au nevoie de distracţie, iar asta presupune de multe ori un buget cât de cât. Aşadar, ei trebuie să aleagă: fie reduc distracţiile, fie îşi iau un job, pentru a-şi completa veniturile.

Când eram studentă, am vrut şi eu să-mi iau un job. Aş fi acceptat orice slujbă, de fapt m-am gândit să caut un post de femeie de serviciu. Nu m-ar fi deranjat, pentru că eu cred că orice muncă onestă este lăudabilă. E adevărat, însă, că în România persistă anumite prejudecăţi, iar muncile „de jos” şi cei care le prestează sunt priviţi cu dispreţ. Poate tocmai de aceea, părinţii mei nici nu au vrut să audă despre o astfel de variantă. Aşa că am renunţat la idee. În anul al treilea mi-am găsit un job în domeniul meu, ca ziaristă. Numai că programul de la serviciu m-a ţinut departe de multe cursuri şi seminarii. E adevărat că practica mi-a prins bine şi că am învăţat multe, dar pe de altă parte am pierdut din ceea ce aş fi deprins la facultate. Pentru mine, care niciodată nu mi-am dorit să rămân în sistemul de învăţământ, ci mi-am dorit să lucrez în presă, opţiunea a fost cea bună. Din lupta dintre teorie şi practică, a câştigat practica.

Dar chiar dacă jobul ales de către student nu este în domeniul lui de studiu, acesta îi poate completa experienţa de viaţă. Îl poate face să se descurce mai bine pe propriile picioare, să capete încredere în sine, să se cunoască mai bine, cu propriile calităţi şi defecte, să îşi dea seama mai repede ce doreşte cu adevărat să facă în viaţă şi ce nu. Totul are un preţ, însă, şi preţul este timpul. Timpul este limitat şi cel alocat studiului va fi, astfel, mai scurt decât până la momentul angajării. Cel mai probabil, şi timpul alocat distracţiilor se va reduce.

Aşa că nu există o soluţie universal valabilă. Fiecare trebuie să cântărească pentru sine argumentele pro şi contra unui job în timpul facultăţii. Desigur, axistă cazuri în care studentul nu are altă opţiune decât să se angajeze, atunci când sprijinul financiar de acasă este foarte redus sau egal cu zero.