vineri, 6 aprilie 2018

Cum să obţii prima de încadrare

Dacă ţi-ai pierdut locul de muncă şi te-ai înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, vei primi o indemnizaţie de şomaj, în funcţie de perioada în care ai contribuit la bugetul asigurărilor pentru şomaj. În această perioadă, însă, statul doreşte să se asigure că îţi cauţi un loc de muncă şi că urmezi cursuri de calificare/recalificare. Statul are tot interesul ca această perioadă, în care tu nu produci, ci doar consumi, să fie cât mai scurtă, iar tu să te angajezi din nou cât mai curând posibil. De aceea, el oferă, prin AJOFM, cursuri gratuite de calificare/recalificare şi ţine o evidenţă, actualizată periodic, a locurilor de muncă vacante.

Dacă reuşeşti să îţi găseşti un loc de muncă înainte ca perioada în care beneficiezi de indemnizaţie de şomaj să se fi încheiat, vei primi o primă de încadrare. Aceasta este echivalentă cu 30% din valoarea indemnizaţiei de şomaj şi se acordă pentru restul perioadei în care ai fi avut dreptul să beneficiezi de indemnizaţie de şomaj. Acest drept este prevazut la art.72 din Legea 76/2002 (30%), care stipulează că “(1) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) şi alin. (2) lit. c) cărora li s¬a stabilit dreptul  la indemnizaţia de şomaj potrivit legii şi care se angajează pentru program normal de lucru, conform  prevederilor legale  în  vigoare, şi, ca urmare  a  angajării, le  încetează plata  indemnizaţiei de şomaj beneficiază, din momentul angajării până la sfârşitul perioadei pentru  care  erau  îndreptăţite să  primească indemnizaţia  de şomaj, de  o sumă  lunară, acordată  din  bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizaţiei de şomaj, stabilită şi, după caz, reactualizată conform legii.”

Pentru a beneficia de această primă, este necesar să depuneţi la AJOFM, după ce aţi semnat contractul de muncă, dar nu mai târziu de împlinirea a 60 de zile calendaristice de la data angajării, a câtorva acte: o cerere; o înştiinţare emisă de angajator privind încadrarea în muncă (copie după partea a doua a  dispoziţiei de repartizare); ¬actul în baza căruia a fost încadrată persoana (contract de muncă inregistrat la ITM, dispoziţie  de numire)  ¬ în copie, adeverinţa pentru constituirea drepturilor conform art.72, din care sa rezulte că în ultimii doi ani  acesta nu a mai fost în raporturi de muncă sau  de serviciu cu instituţia respectivă.

După aprobarea dosarului, va trebui ca lunar să depui la AJOFM o adeverinţă pentru confirmare, din care să rezulte că eşti în continuare angajat la instituţia respectivă. Depunerea adeverinţei trebuie să aibă loc până în data de 15 a lunii şi se poate face personal, prin poştă şi chiar prin e-mail.
Toate formularele necesare obţinerii primei de angajare se regăsesc pe site-ul AJOFM (http://www.maramures.anofm.ro/sections/prime.php)

duminică, 4 martie 2018

Locuri de munca disponibile in institutii publice din Maramures

Locuri de muncă în sistemul bugetar din Maramureș . Se caută administrator public, consilieri, șef birou, funcții contractuale. Anunturile oficiale le gasiti pe www.Posturi.Gov.ro


La nivelul județului Maramureș s-au scos la concurs, în ultimele zile,  posturi contractuale în sistemul bugetar,:

Administrator public -Primăria Oraşului Cavnic

Șofer I (2 posturi) -Serviciul Public Ambient Urban Baia Mare

Consilier superior -Primăria Comuna Săcălăşeni

Funcții contractuale (6 posturi) -Serviciul Public de Gospodărie Urbană Sighetu Marmaţiei

Șef serviciu -Consiliul Judeţean Maramureş

Maistru -Primăria Oraşului Baia Sprie, Judeţul Maramureș

Funcții contractuale (6 posturi) -Spitalul Municipal Sighetu Marmaţiei

Șef birou -Municipiul Sighetu Marmaţiei

Inspector principal -Primăria Municipiului Baia Mare

Cei interesați se pot adresa angajatorilor pentru a primi informații în acest sens.

vineri, 2 martie 2018

Una dintre cele mai ciudate meserii din lume, plătită cu 60.000 de dolari pe an.

Una dintre cele mai ciudate meserii din lume, plătită cu 60.000 de dolari pe an. „Avem puţini candidaţi pentru acest JOB şi iată care este motivul”

În lume există numoroase meserii ciudate sau dezgustătoare. Una dintre acestea însă, duce lipsă de angajaţi în Marea Britanie. Este vorba despre un job ce presupune verificare sexului puilor de la fermele de păsări.

Continuarea articolului, aici: http://www.gandul.info/magazin/una-dintre-cele-mai-ciudate-meserii-din-lume-platita-cu-60-000-de-dolari-pe-an-avem-putini-candidati-pentru-acest-job-si-iata-care-este-motivul-13951593
  
V-aţi întrebat vreodată cum, la crescătoriile de păsări, este verificat sexul puilor? În Marea Britanie există o meserie ce presupune exact acest lucru: identificarea sexelor puilor de găină.

Deşi angajaţii în acest „domeniu” pot câştiga până la 60.000 de dolari pe an, numărul celor dispuşi să lucreze este mic.

Asta pentru că jobul presupune un proces destul de dezgustător, scrie Huffington Post: fiecare pui trebui apăsat în zona târtiţei, astfel încât să elimine excrementele. Apoi, „specialistul” verifică dacă pasărea are o anumită proeminenţă genitală, prezentă doar la masculi.


În prezent, doar 100-150 de persoane practică această meserie în Marea Britanie.

miercuri, 21 februarie 2018

Ziua cea mare

Şi iată că a sosit şi ziua aceea. După atâta aşteptare, aproape că nu mai sperai să se întâmple. Aproape că renunţaseşi. Începuseşi să nu mai crezi încurajările cunoscuţilor, acel veşnic „Lasă, că o să fie bine!”, însoţit de un zâmbet fals, acea privire care încerca în zadar să îşi ascundă severitatea, atunci când recunoşteai că încă nu ţi-ai găsit de lucru. Îţi spuneau: “Va veni şi vremea ta!” şi te băteau uşor pe umăr, dar priveau asfaltul, căci nu aveau curaj să se uite în ochii tăi. Ochii tăi disperaţi după o promisiune. Ochii tăi avizi de certitudini.

Şi iată că azi s-a întîmplat. L-ai văzut, l-ai citit de două ori, de la cap la coadă, să te asiguri că e real. I-ai pipăit hârtia fină, i-ai admirat ştampila. Şi l-ai încununat cu cea mai frumoasă semnătură pe care ai scris-o vreodată. Semnătura de pe contractul tău de muncă.

De azi, eşti altcineva. De azi, eşti om ca toţi oamenii. Ai un loc de muncă, ai un salariu, ai demnitate. Poţi să ridici vocea, te poţi face auzit. Poţi spune, cu curaj, „eu exist”. Poţi să te uiţi în ochii membrilor familiei tale, poţi să mergi cu ei la supermarket şi să iei nonşalant de pe raft berea sau ciocolata dorite. Poţi chiar să cumperi daruri şi să le oferi cu bucuria pe care ţi-o aduce generozitatea. Poţi povesti seara, la cină, întâmplări de la locul de muncă şi poţi să-i critici pe leneşi. Poţi să fii la fel ca toţi ceilalţi.

Şi totuşi, azi tremuri. Îi duci sarcinile la capăt temător. În sinea ta, te întrebi dacă nu ai ruginit. Dacă lunga perioadă în care ai fost şomer nu te-a făcut mai neîndemânatic, mai puţin agil, mai puţin isteţ. Te întrebi dacă vei face faţă. Dacă noul şef va fi mulţumit de tine. Dacă nu va regreta ziua de azi. Dacă, la sfârşitul zilei, te va bate pe spate şi-ţi va spune, simplu: „Bine, băiete.”

La noapte nu vei dormi. Ca înaintea morţii, îţi vor trece prin faţa ochilor ultimele luni. Zilele lungi, petrecute în faţa televizorului, după-amiezele în care îţi întâmpinai soţia, când sosea de la serviciu ruptă de oboseală, şi când îţi vărsai frustrările asupra copiilor veniţi de la şcoală. Zilele în care te simţeai neputincios şi inutil, o zdreanţă în plus pe lumea aceasta, un rebut care nu îşi găseşte locul. Zilele în care te întrebai de ce soţia ta nu divorţează, de ce nu te dă afară din casă, de ce te mai suportă cu toţii şi se străduiesc să se poarte ca şi cum totul ar fi normal. Zilele în care simţeai că înnebuneşti de disperare.

Azi ai semnat contractul. Şi, oricât de greu ar trece nopatea aceasta, mâine va fi o nouă zi. O zi pe care o vei petrece la noul loc de muncă.

joi, 15 februarie 2018

Ce profesii sunt mai potrivite pentru femei?

Acestei intrebari sunt extrem de tentata sa ii raspund: "Orice fel de profesie!" Si de ce nu? Putem sa fim si chirurgi excelenti, si piloti, si politiste si orice ne doreste inima sa facem. Este necesar insa, ca inainte de a ne alege profesia, sa ne gandim, si in primul rand, sa simtim ce ne-ar placea sa facem cu adevarat.

Continuarea articolului, aici: http://www.eva.ro/cariera/profil-de-cariera/ce-profesii-sunt-mai-potrivite-pentru-femei-articol-4592.html

Insa, pentru ca, spre deosebire de barbati, in unele privinte chiar suntem diferite, iata cateva domenii catre care ati putea sa va indreptati cu succes:

Femeile sunt mai sensibile, asa ca ati putea sa incercati medicina, psihologie, sociologie etc.;

Femeile sunt si mai creative; asadar, daca nu va tenteaza o cariera in arte plastice sau arhitectura,
puteti sa va indreptati macar catre publicitate sau marketing;

Si pentru ca suntem sincer interesate de semenii nostri, suntem mai inclinate in a oferi suport, asa ca o cariera in invatamant, resurse umane, sau servicii de consultanta ar fi foarte nimerita;

Femeile sunt mult mai calculate si mai grijulii; ati putea astfel sa faceti cariera in contabilitate sau finante;

Se pare ca avem un talent mai mare in a fi lideri decat barbatii, asa ca... de ce nu politica? De ce nu o cariera in management, chiar de top? Sa scapam, de exemplu, de stereotipul: femeile sunt foarte bune educatoare, invatatoare, dar functiile de conducere in scoli sunt mai mult ale barbatilor;

Femeile au un al saselea simt, sau o intuitie mai mare; incercati-va norocul in cercetare, sau ca avocat - ati putea sa aveti un succes remarcabil.

marți, 6 februarie 2018

Investiţia în educaţie este cea mai bună

Perioada de şomaj nu ar trebui să fie una în care să nu faci altceva decât să îţi plângi de milă, să te gândeşti la cât de nedreaptă este lumea şi să inventezi blesteme pentru şeful tău care te-a disponibilizat. Din contră, ar trebui să te foloseşti de acest răgaz pentru a te specializa într-un alt domeniu, cu o mai mare căutare în această perioadă pe piaţa muncii, şi, de preferinţă, unul care să te atragă. E foarte important ca noua ocupaţie pentru care te pregăteşti să te pasioneze, pentru că îţi vei petrece ani buni din viaţă făcând zi de zi aceste lucruri, şi nimic nu e  mai deprimant decât să prestezi o muncă pe care o deteşti.

Statul român asigură o serie de facilităţi pentru şomeri, printre care se numără cursuri de iniţiere, calificare sau recalificare şi perfecţionare, toate gratuite. Există o listă lungă de cursuri pe care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile sale judeţene, le pot organiza. Cel puţin teoretic, ele se organizează în funcţie de cererea de pe piaţa muncii. Conform datelor oficiale postate pe site-urile acestor agenţii, se organizează atât cursuri de nivel mediu (bucătar, ospătar, dulgher-tâmplar-parchetar, lucrător în cultura plantelor, zidar-pietrar-tencuitor, baby sitter, lucrător în structuri pentru construcţii, patiser, frizer-manichiurist, coafor, confecţioneri circuite imprimate, agent pază şi ordine, operator calculator), dar şi de nivel avansat (administrator pensiune turistică, cosmetician, designer pagini Web), oferind şi consultanţă în domenii precum economia. Durata instruirii poate fi de cel mult nouă luni şi, suntem asiguraţi, cheltuielile cu personalul didactic şi administrativ, chiriile pentru spaţiile în care se desfăşoară cursurile şi costurile materialelor consumabile folosite la cursuri sunt plătite de stat.

Dar trăim în România şi puţin realism nu ne strică. Evident că nu am încercat să urmez toate cursurile pe care le-am enumerat, ca să pot spune că am verificat pe pielea mea felul în care sunt ele organizate. Este foarte posibil ca multe dintre ele să fie cu adevărat bine organizate şi folositoare. Dar sunt şi excepţii. Ştiu un caz al unei tinere şomere care şi-a dorit să urmeze un curs gratuit de cofetar.

Cursul ar fi trebuit să înceapă în fiecare zi la ora 9, dar profesoara venea, de obicei, pe la ora 11, timp în care şomerii aşteptau. Cursanţilor li se spunea să aducă ingredientele necesare de acasă, şi totuşi nu erau lăsaţi să practice, pentru a nu strica ingredientele. Cursul se desfăşura astfel: profesoara pregătea produsul, iar cursanţii priveau. Uneori, însă, li se cerea chiar să pregătească o omletă… pentru şeful.

Dacă eşti şomer, încearcă să urmezi un curs gratuit. Este dreptul tău. S-ar putea să îţi prindă bine. În cel mai rău caz, rişti să pierzi vreo două luni din viaţă. Dar, dacă găseşti undeva un curs care se plăteşte, într-un domeniu care te interesează, încearcă să afli câte ceva despre el. Nu îl respinge din start. Întreabă dacă acel curs este recunoscut de Ministerul Educaţiei, care este durata lui, care este proporţia între teorie şi practică, cine îl organizează, cine îl predă. Şi, dacă informaţiile aflate te conving, dacă crezi că vei învăţa cu adevărat ceva ce te va ajuta pe viitor, înscrie-te. Fă un efort.

Investiţia în propria educaţie este cea mai bună. Poţi să rămâi din nou fără loc de muncă, poţi să rămâi fără bani, dar bagajul de cunoştinţe îl vei avea mereu la tine şi el te va ajuta să te descurci mai departe.

marți, 23 ianuarie 2018

5 joburi bine platite pe care adolescentii nu le cunosc

Adolescentii isi indreapta atentia spre meserii binecunoscute care, spera ei, sa le aduca foarte multi bani. Cu toate acestea, exista joburi despre care se vorbeste mai putin, dar care pot fi la fel de banoase.

Continuarea articolului, aici: http://sfatulparintilor.ro/adolescenti/comportament-si-dezvoltare-adolescenti/5-joburi-bine-platite-pe-care-adolescentii-nu-le-cunosc/

Ingineri tehnicieni aparatura medicala

Aparatura medicala este foarte scumpa, la fel si mentenanta si reparatia ei. O cariera in domeniu poate fi extrem de banoasa, daca esti priceput. Salariul poate ajunge la 3.000 lei net. Universitatea Politehnica Bucuresti a infiintat in 2010 o sectie de Inginerie Medicala pentru a le veni in ajutor tinerilor care isi doresc sa urmeze aceasta meserie.

Auditor intern

Auditul este o meserie in care salariul ajunge usor la 1.000 de euro. Auditorii sunt recrutati, in general, in ultimele luni inainte de terminarea facultatii, sau imediat dupa. In banci, de exemplu, departamentul de audit este o pepiniera pentru managerii de banca. Aproximativ 80% dintre managerii de top din banci provin de la departamentul de audit. Auditorul intern este cel care apreciaza daca firma se comporta cu responsabilitate in relatiile sale cu ceilalti membri ai comunitatii. El este singurul specialist dintr-o companie care poate face analize in toate domeniile si ajuta consiliul de administratie sa-si faca o imagine corecta asupra intregii afaceri. In Romania, exista aproximativ zece mii de auditori interni. Profesia este inca la inceput de drum, deoarece nu a fost perfectat cadrul legislativ de functionare decat pentru institutiile publice.

miercuri, 17 ianuarie 2018

Caut şomer cu experienţă

Am început noul an la fel cum l-am încheiat pe celălalt. Adică şomer.

Ca orice român adevărat, nu puteam să pun punct lui 2017 fără să îmi cercetez horoscopul pe 2018. Şi nu orice horoscop, ci cel legat de bani. Printre altele, horoscopul îmi spune să nu mă las manipulat de rude, pentru că dispun de suficienţi bani proprii, cu care pot să fac orice vreau. Desigur, am râs.

Dar nu m-am lăsat.

Am citit horoscopul de la cap la coadă, cu toate zodiile. În general, sfaturile legate de job se referă la prudenţă. Ni se recomandă să avem grijă de locul nostru de muncă, pentru că dacă-l pierdem, vom regreta. În puţine cazuri este invocat curajul, iar într-unul singur i se spune clar nefericitului că va ajunge pe drumuri. Sunt cu sufletul alături de el.

Dar numai fraierii cred ce scriu astrologii. De câte ori am încercat să aflu câte ceva urmărind horoscopul, am rămas cu buzele umflate. “Realitatea din teren” nu corespundea. E o pierdere de vreme şi de energie. La câte dezamăgiri îmi oferă viaţa, de ce să-i dau ocazia pentru încă una, zilnică?
Eu sunt sigur că anul acesta o să-mi găsesc un loc de muncă. Chiar dacă angajările la stat sunt cu cântec, chiar dacă Guvernul se străduieşte să pună economia pe butuci. Chiar dacă antreprenorilor le tremură frunzele de la morcov, aşteptând să vadă cum îi vor afecta, concret, măsurile fiscale care au intrat în vigoare de la 1 ianuarie.

Eu sunt un om optimist. De când sunt şomer, am făcut un curs de recalificare şi urmăresc zilnic anunţurile din presă. Primesc zilnic pe mail noi anunţuri. De obicei nu mi se potrivesc. Uneori, mai dau câte un telefon, mai trimit câte un CV. Până acum, fără rezultat.

Între timp, zilele trec. Trec şi săptămânile, şi lunile. Acum, uite, a trecut şi anul. M-am obişnuit cu gândul că nu am loc de muncă. Lucrez una-alta în gospodărie, nu stau degeaba, să mă gândesc la prostii. Am scăpat şi de depresie, slavă Domnului! Dacă aş avea bani, nu aş mai munci niciodată. Sentimentul de libertate e minunat. Niciodată nu am fost mai la curent cu ştirile. Niciodată nu am înjurat Parlamentul mai cu patos. Era greu, mă temeam să nu mă dea afară. Acum, viaţa mea îmi aparţine. Dacă nu m-ar bate nevastă-mea la cap în fiecare zi, spunându-mi că nu ne ajung banii, aş fi cel mai fericit.

Dar aşa, nu am ce face. Urmăresc anunţurile în continuare. Şi aştept să apară unul anume: “Caut şomer cu experienţă.”

duminică, 14 ianuarie 2018

Horoscop chinezesc 2018. Ce aduce Anul Câinelui de Pământ

Auspiciile casnice ale Câinelui vor aduce armonie în viață de familie, dragoste pentru țară și o neclintită fidelitate pentru orice cauză pe care dorim s-o sprijinim.


Pe de altă parte, puterea și voința sa rigidă, precum și sentimentele neînduplecate de dreptate vor conduce, de asemenea, la confruntări majore.

Articolul complet, aici: https://www.dcnews.ro/horoscop-chinezesc-2018-ce-aduce-anul-cainelui-de-pamant_572830.html

Perspective sumbre


În ciuda perspectivelor sumbre ale Câinelui de Pământ, el va aduce stabilitate pentru că oamenii nu îndrăznesc, de regulă, să provoace autoritățile, atunci când ei observă câtă trudă se depune pentru păstrarea păcii.

În schimb, Anul Câinelui de Metal este foarte de temut pentru că se spune că aduce războaie și calamități. Este inutil de amintit că lipsa de decizie și încăpățânarea vor da naștere la ciocniri, revolte, rebeliuni de tot felul, dar va fi de bun simt și plin de mărinimie pentru că lucrurile se vor liniștiți.
Altruismul sau va predispune la sentimente de mărinimie, grandoare și bunătate mai mult decât în mod normal.

Acesta va fi un an în care, totuși, vom dori să ne relaxăm mai mult, fără că cinicul Câine să ne transmită griji suplimentare prin forță să.

Putem să ne desfășurăm afacerile mai departe pentru că va stă mereu de pază Câinele. Anul acesta va aduce pentru toți o mare doză de integritate în intențiile noastre și ne va face să acționăm cu mai multă încredere.

Nimic nu ne va îngrijora atâta vreme cât vom rămâne pe calea ce dreaptă.

marți, 9 ianuarie 2018

Trişti de sărbători

În această perioadă, suntem obişnuiţi să le spunem cunoscuţilor şi tuturor celor pe care îi întâlnim “Sărbători fericite!”. Chiar dacă urarea noastră este sinceră, ea poate fi ca un cui înroşit în sufletul unor persoane care traversează cu greu perioada de sfârşit de an. Este vorba în special despre persoanele singure, divorţate sau văduve, care în timpul sărbătorilor riscă să cadă în depresie. Este, de altfel, ştiut faptul că la finalul anului şi în prima perioadă a lunii ianuarie creşte numărul cazurilor de depresie şi al celor de sinucidere.

Chiar dacă au fost singure pe întreg parcursul anului, aceste persoane nu au conştientizat niciodată mai clar faptul că nu au un partener. De vină sunt tradiţia, presiunea socială şi, nu în ultimul rând, filmele şi reclamele de Crăciun, care prezintă sărbătorile de iarnă ca pe o perioadă a bucuriei, în care cu toţii suntem înconjuraţi de familie şi de prieteni. În aceste producţii, toţi actorii au zâmbetul pe buze, personajele sunt aproape de perfecţiune, iar cei doi protagonişti, el şi ea, devin parteneri chiar de Crăciun şi, eventual se şi căsătoresc. Pe de altă parte, aceste producţii prezintă sărbătorile de iarnă drept o perioadă a belşugului, vizibil în mesele bogate, în cadourile scumpe, în costumele strălucitoare ale actorilor şi în felul în care sunt împodobite casele. Printre cei care pot suferi de depresie la final de an se numără şi persoanele cu o situaţie materială nesatisfăcătoare, care adaugă nemulţumirilor de fiecare zi şi frustrarea că nu pot oferi celor dragi darurile pe care aceştia şi le-ar dori. Lipsa bradului, a bucatelor tradiţionale sau a unei ţinute adecvate pentru Revelion pot deveni, de asemenea, motive de supărare.

Este foarte important ca, mai ales acum, să fim atenţi la comportamentul rudelor şi prietenilor noştri mai vulnerabili şi să nu îi lăsăm să se izoleze. Nevoia de izolare, lipsa comunicării cu ceilalţi, dereglările de somn şi de apetit sunt primele semne ale instalării depresiei. Ceea ce putem face atunci când observăm aceste semne la o persoană dragă este să îi arătăm că nu este singură, că are în jur oameni care o iubesc şi care o apreciază. Astfel vom reuşi, poate, să o readucem pe drumul cel bun şi să nu lăsăm ca tristeţea ei să se prelungească prea mult timp.

Cei care se simt trişti de sărbători nu trebuie lăsaţi să se uite excesiv la televizor, deoarece acest lucru le poate adânci nemulţumirea. În schimb, este bine ca ei să iasă din casă şi să îşi găsească preocupări plăcute, care să le abată gândurile. Adesea, suntem tentaţi ca în aceste zile să rememorăm toate momentele triste pe care le-am trăit în ultimii ani şi să tragem concluzii radicale, iraţionale, cum ar fi faptul că nu suntem buni de nimic sau că nu merităm iubirea nimănui. În loc să facem asta, să încercăm să gândim pozitiv, să fim recunoscători pentru prietenii pe care îi avem şi pentru faptul că suntem sănătoşi şi să privim cu încredere spre viitor. La urma urmei, sărbătorile nu ţin o veşnicie.

sâmbătă, 6 ianuarie 2018

„Rezoluţii” de final de an

Se apropie sfârşitul anului, prilej de bilanţ pentru fiecare dintre noi. În ultimii ani, a devenit o modă să postăm pe Facebook aşa-numite „rezoluţii” (din englezescul “rezolution”), deşi, în limba română, conform DEX, cuvântul înseamnă „hotărâre luată de un colectiv în urma unor dezbateri”. În cazul de faţă, este vorba despre o hotărâre luată de o persoană, în urma analizei faptelor, acţiunilor şi gândurilor sale de până atunci (mai cu seamă din ultimul an), prin care îşi propune să facă o schimbare în bine în viaţa sa. De obicei, această hotărâre de sfârşit de an este foarte ambiţioasă şi generoasă şi, tot de obicei, nu ajunge să fie urmată până la capăt. Pentru că ne e greu să ne schimbăm şi pentru că, odată momentul de bilanţ depăşit, starea de emoţie se risipeşte şi noi devenim aceiaşi care am fost şi înainte, cu defectele şi ezitările noastre cu tot.

Unii dintre noi îşi propun ca, în anul care vine, să fie mai generoşi, mai miloşi, mai buni. Alţii, să fie mai toleranţi şi mai lipsiţi de prejudecăţi. Unii ne dorim să fim mai înţelegători cu ceilalţi membri ai familiei, să ne certăm mai puţin şi să ne enervăm mai rar. Alţii ne fixăm drept ţintă să muncim mai puţin şi să ne acordăm mai mult timp pentru propriile noastre vise, pentru pasiunile noastre şi pentru activităţile care ne fac fericiţi. Sau ne dorim ca, în 2018, să călătorim mai mult, să cunoaştem alte civilizaţii şi să ne familiarizăm cu alte obiceiuri. Să citim mai mult sau să petrecem mai mult timp în natură.

Toate acestea sunt dorinţe legitime şi pozitive. În mare măsură, ţine de noi să le ducem la îndeplinire. Numai că, de obicei, viaţa ne târăşte în vârtejul ei, nevoia de bani ne face să petrecem la serviciu mai multe ore decât ne-am dori, în detrimentul vieţii de familie şi scăzând tot mai mult timpul alocat lucrurilor care ne fac plăcere. Sunt puţini cei care îşi câştigă traiul făcând ceea ce le place şi sunt şi mai puţini cei care au curajul să renunţe la un job care nu îi satisface şi să o ia de la început într-un domeniu cu totul diferit. Astfel de decizii necesită multă determinare, iar dacă în ecuaţie intervin şi copiii, ele sunt cu atât mai greu de luat.

Dar să nu uităm, există şi persoane pentru care anul 2017 a fost cu adevărat un an prost. Oameni care şi-au pierdut locul de muncă şi care nu au reuşit să îşi găsească rostul în altă parte. Oameni care nu au un venit stabil şi suficient şi care nu îşi pot întreţine familiile, trăind cu spaima zilei de mâine.

Pentru aceştia, hotărârea de final de an este una clară. Ei îşi doresc ca anul 2018 să le aducă un job bun şi stabil, cu un salariu decent. Unii dintre ei, nu puţini, vor pleca din ţară, în căutarea unor societăţi mai normale şi a unei economii mai stabile. Şi, deşi o astfel de hotărâre nu e una uşoară, deşi a o lua de la început într-o altă ţară nu e o acţiune lipsită de riscuri, totuşi începutul de an vine cu speranţă. Speranţa că, dacă ţara ta natală nu a fost în stare să îţi ofere condiţii decente de muncă şi viaţă, o altă ţară se va bucura să îţi folosească energia şi priceperea şi să te răsplătească pentru ele în mod corect. 

vineri, 5 ianuarie 2018

Uneori e bine să te opreşti din lucru

Anul trecut, prin septembrie, îi spuneam unui prieten că mi-ar plăcea foarte mult să nu mai trebuiască să muncesc pentru a mă întreţine. El e scriitor, eu cochetez cu scrisul şi ne-ar plăcea amândurora ca în România să se poată trăi din scris, la fel cum se întâmplă în alte ţări. Şi mă refer aici la a scrie ficţiune, şi nu articole de presă sau reclame.

După mai puţin de un an, am rămas fără loc de muncă. Nu a fost vina mea, avusesem un contract pe durată determinată. Găsirea unui nou loc de muncă a durat mai mult decât aş fi crezut, mai ales pentru că nu am fost dispusă să accept orice ofertă. Decât să fiu nevoită să fac compromisuri în domeniul meu, prefer să o iau de la capăt într-un alt domeniu.

În perioada asta, adică în ultimele mai bine de patru luni, credeam că voi avea o grămadă de timp liber. Sunt o persoană activă, care nu se plictiseşte niciodată, pentru că îşi găseşte mereu ceva de făcut. În general, prefer activităţile care mă fac să mă dezvolt, cum ar fi scrisul sau cititul.

Până la urmă, m-am înscris la un curs de utilizare a computerului. E un curs pentru începători şi nu e organizat de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, deşi cele organizate de această instituţie sunt gratuite pentru şomeri. Am preferat, însă, un curs care mi-a fost recomandat, chiar dacă trebuia plătit. Şi nu regret. Acesta durează şapte săptămâni (cu două şedinţe pe săptămână, a câte 4 ore), este un curs pentru începători, şi este axat mai mult pe partea practică a utilizării computerului (deşi nu lipsesc nici noţiunile teoretice). Este structurat pe mai multe etape, cum ar fi sistemul de operare Windows, aplicaţiile Word, Excel şi Internet. Ca bonus, am fost introduşi şi în “misterele” aplicaţiei PowerPoint. Ne-am simţit cu toţii bine la curs, întrucât doamna profesoară a avut grijă să menţină un echilibru în ceea ce ne preda, astfel ca cei aflaţi chiar la început să nu se simtă depăşiţi, iar cei care au mai lucrat cu calculatorul să nu se plictisească. Cursul se încheie cu un examen care îmbină partea teoretică cu cea practică, în urma căruia vom obţine câte o diplomă recunoscută de Ministerul Muncii.

Pe lângă curs, însă, am primit ajutor pentru a învăţa în plus. Astfel, am reuşit să îmi susţin primele două examene ECDL (European Computer Driving Licence, certificat european). Certificatul ECDL, nivelul de bază, se obţine după susţinerea a patru examene: Utilizarea computerului (teorie şi Windows), Editare text (Word), Calcul tabelar (Excel) şi Internet. Certificatul le este foarte util celor care doresc să se angajeze în administraţia publică, dar, dincolo de actul propriu-zis, competenţele dobândite te fac să te simţi mult mai în largul tău atunci când lucrezi la computer. Foarte mulţi liceeni dau aceste examene, deoarece un certificat ECDL suplineşte proba de competenţe digitale de la Bacalaureat, iar, în plus, poate fi menţionat în CV.

Până la urmă, visul de a nu lucra pentru a putea scrie mai mult nu mi s-a împlinit. În ultimul timp, prinsă cu învăţatul, am scris foarte puţin. Dar mă mulţumesc că toată perioada aceasta de şomaj nu a fost timp pierdut. La urma urmei, câteodată e bine să te opreşti din muncit, pentru a te dezvolta.

miercuri, 3 ianuarie 2018