În urmă cu câteva zile am dat peste o ştire îngrijorătoare, care arăta faptul că în România există un deficit de 1 milion de angajaţi (ştirea, aici: https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/situatie-fara-precedent-deficit-de-1-milion-de-angajati-in-romania-983918 ). Este un semnal care ne pune pe gânduri, însă care nu ne surprinde, pentru că existau şi înainte informaţii despre scăderea numărului de angajaţi în ţara noastră.
Cauzele sunt reprezentate de migraţia forţei de muncă şi de declinul demografic. Exodul românilor către alte ţări, unde condiţiile de muncă sunt mai bune şi răsplata financiară de asemenea, este unul masiv. Suntem a doua ţară din lume în ceea ce priveşte numărul emigranţilor, după Siria (ţară aflată într-un război dur şi lung). Numărul românilor plecaţi este greu de estimat, dar cu siguranţă, dacă, teoretic, aceşti oameni s-ar întoarce în ţară, situaţia locurilor de muncă rămase neocupate s-ar rezolva sau măcar s-ar ameliora semnificativ.
Deocamdată, însă, nu se pune problema de aşa ceva. Cei mai mulţi români emigraţi nu se gândesc să se întoarcă în ţară, pentru că aici situaţia politică şi economică involuează, nu evoluează. Între timp, autorităţile române se laudă cu nivelul scăzut al şomajului. Acesta, însă, nu este un semn de sănătate a pieţei forţei de muncă şi a economiei, ci un semn că şomerii noştri au trecut graniţa, înspre zări mai bune.
Agenţii economici se află în dificultate. Ei se văd în situaţia de a nu avea pe cine să angajeze şi, astfel, la un moment dat, activitatea lor să fie blocată. De asemenea, apare problema calităţii angajaţilor: dacă nu ai de unde alege, cum să găseşti un candidat potrivit, suficient de pregătit pentru postul pe care îl oferi? Deunăzi am citit pe Facebook un anunţ: “Purtaţi-vă frumos cu angajaţii noştri! Sunt mai greu de găsit decât clienţii.” Desigur, era o glumă, dar una care făcea referire la o situaţie cât se poate de reală.
Se constată, de asemenea, că, în grupa de vârstă 15-34 de ani, există peste 2 milioane de tineri angajaţi şi cam tot atâţia tineri inactivi. Numărul tinerilor inactivi este foarte mare şi se pune problema de ce aceştia întârzie să se integreze pe piaţa forţei de muncă. Poate că studiile pe care le-au urmat nu se potrivesc cu cererea de pe piaţa muncii. Sau poate că nu doresc să lucreze pentru salariul minim pe economie. Sau poate că nu doresc să lucreze ore suplimentare. Oricum, se ştie că tinerii sunt mult mai pretenţioşi în privinţa job-ului decât oamenii din generaţiile mai în vârstă, chiar dacă ei nu au întotdeauna o bază pentru pretenţiile lor. Cu alte cuvinte, chiar dacă pregătirea lor nu este pe măsura pretenţiilor pe care le au.
Oricum, dacă această situaţie se prelungeşte, sau dacă ea se agravează, singura soluţie a angajatorilor români va fi să aducă forţă de muncă din străinătate. Iar acest lucru, care, de altfel, se întâmplă şi la case mai mari, ar putea să schimbe structura etnică şi relaţiile din societate, ba chiar şi să radicalizeze discursul anumitor oameni politici.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu