De la om de afaceri la sinucigaș

Zilele trecute am fost în vizită la niște prieteni ai mei. Sunt soț și soție, tineri, hotărâți, și de mai bine de zece ani au o afacere mică, din care trăiesc.

Mi-au povestit despre doi prieteni ai lor, amândoi artiști, care au încercat în repetate rânduri să reușească în afaceri și au dat greș de fiecare dată. Primul se sinucisese. Al doilea avusese și ceva probleme în familie, s-au adăugat nereușitele în afaceri, și s-a sinucis și el foarte recent.

Mai am cunoștințe care și-au încercat norocul în domeniul businessului. Nu s-a sinucis nimeni, nu vă speriați, nu am dat-o definitiv pe noir. Dar toți se plâng despre cât e de greu, despre nivelul mare al taxelor, despre numeroasele controale, despre condițiile care li se pun micilor întreprinzători și care sunt aproape imposibil de îndeplinit.
Nu e vorba doar despre valoarea taxelor, ci și despre impredictibilitatea lor. În ultimii doi ani, legislația fiscală s-a schimbat de peste 200 de ori.
Oricât ți-ai dori să fii de corect, este aproape imposibil să ții pasul cu acest ritm de modificare a Codului fiscal.

Acești prieteni ai mei, despre care vă vorbeam la început, au orgoliul corectitudinii. Ei vor să respecte legea în cele mai mici detalii și le cer și celorlalți să facă la fel. Fie că sunt prieteni, cunoscuți sau politicieni. Și de multe ori îi văd că sunt disperați.

Văd că le e foarte greu să se mențină pe linia de plutire în aceste condiții. Căci nu este vorba despre îmbogățire, nu este vorba despre a aduna averi, ci tocmai de a se menține pe linia de plutire.

Știu că, tocmai din aceste motive, unii au optat pentru o altă soluție. Au o afacere acasă, pe care nu o declară, pentru care nu plătesc taxe, chirii sau salarii. Și nu e vorba că ar avea mentalitate de infractori. Ei chiar și-ar dori să aibă o afacere pe bune, așa cum scrie la carte.

Dar au analizat și răsanalizat tot ceea ce ar implica asta și și-au dat seama că le-ar fi imposibil. Iar atunci când ai o familie de întreținut, accepți până la urmă să ai un somn mai agitat noaptea, dar să poți pune niște mâncare pe masă a doua zi dimineața.

Să nu ne mirăm că numărul firmelor din România este atât de mic. Că suntem la coada Europei în ceea ce privește numărul de IMM-uri la mia de locuitori. Nu e nimic surprinzător în asta, explicațiile ne sunt la îndemână.

Și totuși e trist, foarte trist.

În căutarea jobului perfect

Întotdeauna am crezut că a-ţi alege viitoarea carieră în jurul vârstei de 18 ani este o utopie. La 18 ani suntem încă nişte copii, nu ne cunoaştem suficient propriile abilităţi, talente şi disponibilităţi, iar posibilitatea de a face o greşeală care ne va afecta întreaga viaţă este imensă.

Poate tocmai de aceea, în ultimul timp aflu că tot mai multe persoane renunţă la carierele lor undeva spre mijlocul vieţii, pentru a urma un nou drum. Sunt persoane în plină capacitate de muncă, persoane energice şi competente, dar care au ajuns la concluzia că jobul lor nu le mai satisface, că sunt nemulţumite şi nefericite, şi care preferă să facă un efort de moment pentru a se regăsi pe sine.

De exemplu, un prieten al meu a renunţat la slujba lui dintr-o multinaţională pentru a–şi deschide propria afacere, un atelier de prelucrare a metalului. Voia să aibă o stare materială mai bună şi un program de lucru mai lejer. Ar fi vrut şi să poată să fie creativ şi să facă ceea ce îi place, desigur. O prietenă a mea a renunţat la jobul ei de jurist pentru a preda muzică şi pentru a lucra în domeniul ONG. O altă prietenă a renunţat la postul ei din învăţământ pentru a-şi deschide o afacere cu săpunuri naturale.

Exemplele sunt peste tot în jurul nostru. În general, oamenii renunţă la o sujbă care îi ţine închişi într-un birou, spre a opta pentru un job mai creativ, care le oferă libertate de mişcare, de obicei în mediul privat. De cele mai multe ori, acest pas aduce cu sine riscuri, dar şi mari satisfacţii sufleteşti. E nevoie de curaj, e nevoie de o personalitate puternică şi de voinţă pentru a face această schimbare.

De curiozitate, am căutat pe Google referinţe privind jobul perfect. Pe lângă un site care oferă slujbe tip videochat , am găsit o revistă care propune un quiz. Trebuie să răspundeţi la aproximativ 15 întrebări legate de propria dumneavoastră personalitate, iar în final vi se spune cam ce tip de job vi s-ar potrivi. Mie mi s-a scris că am nevoie de un job în slujba oamenilor, ceea ce ştiam deja, deci quiz-ul nu a făcut decât să îmi consume degeaba câteva minute din viaţă. Dar la aceeaşi căutare am dat peste un articol despre o aplicaţie pentru telefonul mobil, care te poate ghida atunci când îţi cauţi un job şi eşti confuz. Aplicaţia pare a fi mai bine realizată şi mai utilă în acest scop.

Era roboţilor: Şapte joburi ciudate pe care oamenii le vor avea în viitor

În timp ce unele locuri de muncă sunt preluate de maşini şi inteligenţă artificială, altele sunt generate chiar de acestea. Grupul de consultanţă în business Cognizant prezice că în următorii 10-15 ani, 12% dintre joburile din Statele Unite, vor fi preluate de roboţi şi de sisteme automatizate, informează Business Insider.

Continuarea articolului, aici: http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/era-robotilor-sapte-joburi-ciudate-pe-care-oamenii-le-vor-avea-in-viitor-16833409

1. Investigator de date – Aceşti analişti profesionişti de date vor analiza informaţii adunat prin device-urile cuprinse în Internet of Things, pentru a genera către business-uri şi organizaţii, noi perspective cu privire la clienţi, după analizarea datelor. Această profesie nu este neapărat una nouă, încât companiile deja investesc timp şi bani în analizarea datelor pentru a oferi clienţilor cel mai personalizat produs. Dar investigatorii de date ai viitorului vor duce această analiză la alt nivel, sortând datele adunate de robotul „Alexa” de la Amazon, spre exemplu, pentru a găsi modalităţi mai bune de a servi clienţii.

2. Walker/Talker – Acest job este potrivit pentru un viitor în care, mulţumită biotehnologiei, oamenii vor trăi mai mult ca niciodată şi în care va exista un segment demografic foarte mare de populaţie îmbătrânită. Toţi aceşti oameni în vârstă vor avea nevoie de cineva cu care să vorbească, iar acest job va fi exact cum sună, angajaţi care se vor plimba în compania oamenilor bătrâni care au nevoie de companie şi îi vor asculta vorbind despre nepoţi şi zilele bune de demult.

3. Analist cyber-city – Pentru a întreţine toate cyber-city-urile care vor exista, informaţia digitală va trebui să „zboare” în mod eficient în jurul oraşelor. În oraşele viitorului, datele colectate de la milioane de senzori vor menţine în funcţiunile serviciile de tip smart-city. Oraşul, de asemenea, este „viu” şi colectează date biologice, date personale şi date legate de bunuri. Dacă un senzor din oraş care urmăreşte bioritmul maselor se defectează, un analist de cyber-city trebuie să fie acolo pentru a-l repara.

4. Constructor de realitate augumentată – Aceştia vor fi „pionieri”, exact precum Shakespeare în timpul său. Un astfel de constructor se va ocupa de modul cum generaţiile vor experimenta entertainementul în viitor. Artistul va fi responsabil pentru scrierea, creearea design-ului şi construcţia momentelor din realiatea augumentată pe care vor dori clienţii să le experimenteze.

5. Manager de dezvoltare pentru un business de inteligenţă artificială – Acest job este „singurul lucru pe care inteligenţa artificială nu îl va putea face în viitorul apropiat”, şi-anume să se vândă pe ea însăşi, scrie Cognizant. Această persoană va fi practic agentul de vânzări al unui business care se  ocupă cu producţie, dezvoltare şi vânzare tehnologie de inteligenţă artificială.

6. Consilier de angajament în fitness – Din păcate, deja obezitatea este o problemă mare la nivel global. Fitbits şi alte device-uri care urmăresc activitatea ajută într-o anumită măsură, dar nu sunt atât de apropiate de client. Clienţii fitness-ului din viitor vor fi de acord să poarte device-uri care urmăresc activitatea, iar consilierii de angajament în fitness vor ţine oamenii motivaţi şi la curent cu starea lor de sănătate.

7. Tehnician de sănătate asistat de inteligenţă artificială – Această profesie va exista într-o lume în care, mulţumită inteligenţei artificiale, serviciile medicale sunt „valabile la scară largă şi disponibile tuturor la cerere”. Pacienţii nu vor merge la doctor. Aceşti tehnicieni se vor prezenta la domiciliu şi vor utiliza un software care rulează cu ajutorul inteligenţei artificiale pentru a da un diagnostic cât mai corect. Operaţiile vor face parte din fişa postului, fără a fi necesară o diplomă.

Provocările de la serviciu

Dacă la job îţi merge bine, fericirea e mult mai aproape. Dacă ai o slujbă care te mulţumeşte, şansele ca tu să fii încântat de viaţa ta sunt mut mai mari. E şi firesc, având în vedere că petrecem la serviciu cel puţin 8 ore pe zi. Adică o treime din zi, celelalte două treimi fiind destinate odihnei, dar şi familiei, îndatoririlor casnice şi hobby-urilor.

Este foarte important, aşadar, să fim mulţumiţi de jobul nostru. Asta înseamnă, desigur, un salariu care să ne satisfacă, dar nu numai atât. E important să ne înţelegem bine cu colegii, să avem un şef care să ştie să ne motiveze, să ne simţim apreciaţi şi, nu în ultimul rând, să simţim că putem evolua. Asta înseamnă să putem avansa în scara ierarhică, după meritele noastre, dar şi să simţim că învăţăm zilnic ceva nou. Un loc de muncă în care totul e rutină, în care zi de zi facem acelaşi lucru şi nu reuşim să ne perfecţionăm într-un domeniu, va aduce cu sine o senzaţie de plictiseală, de dezgust şi lehamite. Este important să ne confruntăm cu mici provocări în fiecare zi, să fim puşi la încercare, să ne dovedim nouă şi celorlalţi că suntem în stare de mai mult. Astfel că un şef, un director sau un patron care ştie să îşi evaluaze oamenii şi să le ofere tuturor sarcini doar puţin mai grele decât s-ar aştepta, este absolut necesar.

În caz contrar, există riscul de a ne plafona. Dacă facem zilnic doar ceea ce ştim deja şi nu învăţăm nimic nou, vom avea o senzaţie de zădărnicie. Şi, în final, vom ajunge la depresie, la lipsa oricărui interes faţă de job sau, în cazul oamenilor activi, ne vom căuta o slujbă nouă.

Aşa că micile provocări oferite angajaţilor sunt benefice şi pentru conducerea firmei sau a instituţiei. Astfel, ea le oferă oamenilor şansa de a se autodepăşi, le dă motive să fie ambiţioşi şi curajoşi. Instituţia sau firma va progresa doar prin efortul comun al întregului colectiv. O firmă ai cărei angajaţi sunt sictiriţi de viaţă nu are cum să meargă bine. Ei trebuie să îşi îndeplinească sarcinile cu plăcere, să vină la serviciu cu bucurie, să contribuie la o atmosferă bună în cadrul colectivului. O astfel de atitudine se obţine doar motivând angajaţii, lăudându-le performanţele şi criticându-i pentru micile scăderi, încurajându-i să facă mai mult, să se documenteze, să experimenteze, să inoveze. La urma urmei, orice şef bun are nevoie de puţin talent pedagogic şi, în general, de cunoştinţe de psihologie.

Una dintre cele mai ciudate meserii din lume, plătită cu 60.000 de dolari pe an.

Una dintre cele mai ciudate meserii din lume, plătită cu 60.000 de dolari pe an. „Avem puţini candidaţi pentru acest JOB şi iată care este motivul”

În lume există numoroase meserii ciudate sau dezgustătoare. Una dintre acestea însă, duce lipsă de angajaţi în Marea Britanie. Este vorba despre un job ce presupune verificare sexului puilor de la fermele de păsări.

Continuarea articolului, aici: http://www.gandul.info/magazin/una-dintre-cele-mai-ciudate-meserii-din-lume-platita-cu-60-000-de-dolari-pe-an-avem-putini-candidati-pentru-acest-job-si-iata-care-este-motivul-13951593
  
V-aţi întrebat vreodată cum, la crescătoriile de păsări, este verificat sexul puilor? În Marea Britanie există o meserie ce presupune exact acest lucru: identificarea sexelor puilor de găină.

Deşi angajaţii în acest „domeniu” pot câştiga până la 60.000 de dolari pe an, numărul celor dispuşi să lucreze este mic.

Asta pentru că jobul presupune un proces destul de dezgustător, scrie Huffington Post: fiecare pui trebui apăsat în zona târtiţei, astfel încât să elimine excrementele. Apoi, „specialistul” verifică dacă pasărea are o anumită proeminenţă genitală, prezentă doar la masculi.

În prezent, doar 100-150 de persoane practică această meserie în Marea Britanie.