Dacă la job îţi merge bine, fericirea e mult mai aproape. Dacă ai o slujbă care te mulţumeşte, şansele ca tu să fii încântat de viaţa ta sunt mut mai mari. E şi firesc, având în vedere că petrecem la serviciu cel puţin 8 ore pe zi. Adică o treime din zi, celelalte două treimi fiind destinate odihnei, dar şi familiei, îndatoririlor casnice şi hobby-urilor.
Este foarte important, aşadar, să fim mulţumiţi de jobul nostru. Asta înseamnă, desigur, un salariu care să ne satisfacă, dar nu numai atât. E important să ne înţelegem bine cu colegii, să avem un şef care să ştie să ne motiveze, să ne simţim apreciaţi şi, nu în ultimul rând, să simţim că putem evolua. Asta înseamnă să putem avansa în scara ierarhică, după meritele noastre, dar şi să simţim că învăţăm zilnic ceva nou. Un loc de muncă în care totul e rutină, în care zi de zi facem acelaşi lucru şi nu reuşim să ne perfecţionăm într-un domeniu, va aduce cu sine o senzaţie de plictiseală, de dezgust şi lehamite. Este important să ne confruntăm cu mici provocări în fiecare zi, să fim puşi la încercare, să ne dovedim nouă şi celorlalţi că suntem în stare de mai mult. Astfel că un şef, un director sau un patron care ştie să îşi evaluaze oamenii şi să le ofere tuturor sarcini doar puţin mai grele decât s-ar aştepta, este absolut necesar.
În caz contrar, există riscul de a ne plafona. Dacă facem zilnic doar ceea ce ştim deja şi nu învăţăm nimic nou, vom avea o senzaţie de zădărnicie. Şi, în final, vom ajunge la depresie, la lipsa oricărui interes faţă de job sau, în cazul oamenilor activi, ne vom căuta o slujbă nouă.
Aşa că micile provocări oferite angajaţilor sunt benefice şi pentru conducerea firmei sau a instituţiei. Astfel, ea le oferă oamenilor şansa de a se autodepăşi, le dă motive să fie ambiţioşi şi curajoşi. Instituţia sau firma va progresa doar prin efortul comun al întregului colectiv. O firmă ai cărei angajaţi sunt sictiriţi de viaţă nu are cum să meargă bine. Ei trebuie să îşi îndeplinească sarcinile cu plăcere, să vină la serviciu cu bucurie, să contribuie la o atmosferă bună în cadrul colectivului. O astfel de atitudine se obţine doar motivând angajaţii, lăudându-le performanţele şi criticându-i pentru micile scăderi, încurajându-i să facă mai mult, să se documenteze, să experimenteze, să inoveze. La urma urmei, orice şef bun are nevoie de puţin talent pedagogic şi, în general, de cunoştinţe de psihologie.
Oportunitati de angajare, joburi, locuri de munca pentru baimareni si maramureseni. Locuri de munca in Baia Mare si Maramures
Se afișează postările cu eticheta performanta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta performanta. Afișați toate postările
duminică, 26 august 2018
luni, 4 decembrie 2017
De ce lucrezi mai prost când asculţi muzică?
Asta înseamnă că muzica din fundal îţi îmbunătăţeşte sau îţi scade perfomanţele în funcţie de ce ai de făcut şi de tipul de muzică şi poţi fi mai productiv dacă înţelegi relaţia asta. Dacă sarcina ta e una creativă, atunci muzica îţi poate îmbunătăţi performanţele. Dacă ai de repetat informaţii într-o anumită ordine, atunci e mai bine s-o faci în linişte, sau, în cazul cititului, să citeşti în linişte sau cu muzică instrumentală în fundal.
O chestiune promiţătoare în ceea ce priveşte impactul muzicii asupra performanţelor cognitive e legată de învăţarea unui instrument muzical. Conform studiilor, copiii care învaţă să cânte la un instrument prezintă o îmbunătăţire a abilităţilor intelectuale. Dar, deocamdată, motivele sunt necunoscute şi probabil complicate. E posibil ca efectul să nu fie provocat de muzică în sine, ci de activităţile asociate cu studierea muzicii, cum ar fi concentrarea, repetiţia, lecţiile şi temele pentru acasă.
Efectul sunetului irelevant se produce în încercarea de a procesa două surse de informaţii ordonate în acelaşi timp: una de la problema de rezolvat şi una de la sunete. Din păcate, doar prima sursă e necesară pentru a memora informaţiile, iar efortul depus pentru a ignora sunetelele irelevante influenţează negativ această abilitate.
Se observă un efect similar şi când citeşti în timp ce asculţi muzică cu versuri. În cazul ăsta, se bat cap în cap două surse de cuvinte: cele din carte şi cele din cântec. În consecinţă, reţii mai puţin din ce-ai citit dacă în acelaşi timp asculţi muzică cu versuri.
Întreg articolul, aici: https://www.vice.com/ro/article/7x4q7g/de-ce-lucrezi-mai-prost-cand-asculti-muzica
O chestiune promiţătoare în ceea ce priveşte impactul muzicii asupra performanţelor cognitive e legată de învăţarea unui instrument muzical. Conform studiilor, copiii care învaţă să cânte la un instrument prezintă o îmbunătăţire a abilităţilor intelectuale. Dar, deocamdată, motivele sunt necunoscute şi probabil complicate. E posibil ca efectul să nu fie provocat de muzică în sine, ci de activităţile asociate cu studierea muzicii, cum ar fi concentrarea, repetiţia, lecţiile şi temele pentru acasă.
Efectul sunetului irelevant se produce în încercarea de a procesa două surse de informaţii ordonate în acelaşi timp: una de la problema de rezolvat şi una de la sunete. Din păcate, doar prima sursă e necesară pentru a memora informaţiile, iar efortul depus pentru a ignora sunetelele irelevante influenţează negativ această abilitate.
Se observă un efect similar şi când citeşti în timp ce asculţi muzică cu versuri. În cazul ăsta, se bat cap în cap două surse de cuvinte: cele din carte şi cele din cântec. În consecinţă, reţii mai puţin din ce-ai citit dacă în acelaşi timp asculţi muzică cu versuri.
Întreg articolul, aici: https://www.vice.com/ro/article/7x4q7g/de-ce-lucrezi-mai-prost-cand-asculti-muzica
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
