În urmă cu câteva luni circula pe Facebook un filmuleţ care ne arăta un crâmpei din viaţa îngrijitorilor de la un centru asiatic specializat pe creşterea urşilor panda. Filmul ne spunea că acela ar fi jobul ideal şi, într-adevăr, felul în care îngrijitorii se distrau privind joaca simpaticilor urşi panda era convingător.
Desigur că nu ne putem muta toţi în Asia. Şi, cel mai probabil, jobul ideal nu ar fi acelaşi pentru toată lumea. Pentru unii, poate că jobul ideal ar fi să lucreze într-o grădină botanică. Sau într-o cofetărie unde se îmbină arome delicioase. Oricum ar fi, vor exista zile în care ne vom simţi epuizaţi, în care vom dori să ajungem cât mai repede acasă, sau momente în care munca nu va fi neapărat o plăcere.
Pentru mine, jobul ideal este acela cu cât mai puţin stres. Dacă slujba mea presupune o doză importantă de stres zilnic, nu mă voi mai duce cu plăcere la serviciu, ba poate că voi face şi o boală de stomac. De altfel, în Japonia mai nou este încurajat plânsul, atât în şcoli cât şi în companii, ca o metodă de a reduce depresia provocată de stres. Plânsul elimină hormonii stresului şi ne provoacă, în final, o senzaţie de fericire. (sursa, aici: https://www.weforum.org/agenda/2018/10/how-crying-once-a-week-is-the-key-to-a-stress-free-life-according-to-japan-s-tears-teacher)
Desigur, vor exista persoane care vor pune statutul social mai presus de nevoia de a avea o viaţă lipsită de stres. Ceea ce va însemna, probabil, că ei nu vor avea un job în care să îşi folosească forţa şi îndemânarea mâinilor, ci, poate, un post de conducere, sau un job într-un birou.
Sau poate că îi va interesa mai mult salariul şi pentru mai mulţi bani vor fi dispuşi să facă sacrificii. Fiecare îşi stabileşte priorităţile. Însă felul în care stresul ne afectează sănătatea nu ar trebui să fie ignorat.
În ultimii ani, depresia provocată de stresul de la serviciu a devenit o problemă globală, o problemă majoră de sănătate publică. Într-atât, încât, mai nou, doctorii din Scoţia au dreptul să prescrie, în loc de sau pe lângă medicaţie, cure în natură, împotriva stresului şi a depresiei.
Astfel de cure cuprind activităţi diferite în funcţie de lună, cum ar fi: să împrumuţi un câine şi să îl scoţi la plimbare, să atingi apa mării, să îţi îngropi faţa în iarbă, să admiri un nor, să vorbeşti cu un ponei sau să hrăneşti păsările. (sursa, aici: https://www.weforum.org/agenda/2018/10/doctors-in-scotland-can-now-prescribe-nature)
Se pare că am traversat atâtea secole de civilizaţie doar pentru a redescoperi beneficiile apropierii de natură şi ale traiului tihnit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu