Un job în plus, înainte de sărbători

Se apropie Crăciunul și, odată cu el, ne cuprinde panica. Pentru că frumusețea sărbătorilor e, de obicei, asociată cu cheltuielile mari. Avem nevoie de bani pentru cadouri, cu atât mai mult dacă avem copii, avem nevoie de bani pentru meniul de sărbători, pentru brad, pentru haine și pantofi noi, eventual pentru petrecerea de Revelion și chiar pentru o călătorie, dacă ne dorim ca Anul Nou să nu ne prindă în localitatea unde trăim. Renunțarea la oricare dintre aceste plăceri ne-ar face nefericiți și adevărul este că ne-ar strica sărbătorile.

Așa că avem nevoie de bani în plus. Deci va trebui să muncim în plus, pe lângă jobul nostru obișnuit. De obicei, în astfel de situații ne salvează talentul. O persoană pricepută la IT poate să configureze pagini web sau să tehnoredacteze cărți, spre exemplu. O persoană care știe să coasă la mașină poate obține niște bănuți din această activitate. O persoană cu simț artistic poate confecționa ornamente de sărbători. Important e ca investiția să fie minimă și câștigul rapid. De preferat, să se poată lucra de acasă. Pentru aceasta, se va apela la orice mijloc de publicitate posibil, de la profilul personal de Facebook la anunțurile lipite în scările blocurilor.

În general, în această perioadă, e destul de greu de găsit forță de muncă. Firmele sunt mult mai dispuse să facă angajări. Pentru cineva dispus să muncească din greu pentru câțiva bani în plus nu ar fi dificil de găsit un loc de muncă.

Nu e recomandabil, însă, să vă întindeți mai mult decât vă e plapuma. Altfel spus, nu intrați în datorii de dragul de a avea sărbători bogate. E riscant și va trebui să munciți foarte mult pentru a le acoperi. Mai bine gândiți-vă că cei din jur vă apreciază pentru ceea ce sunteți, nu pentru darurile pe care le faceți, sau nu pentru valoarea lor financiară.  Un dar simbolic poate avea la fel de mult impact, dacă este dăruit cu dragoste.

Pe de altă parte, de sărbători românii au mereu tendința de a face prea multe cumpărături. Își umplu căruciorul de cumpărături cu mâncare, de parcă ar veni sfârșitul lumii. Și după câteva zile, mare parte din produsele cumpărate ajung în coșul de gunoi. Nu e mai înțelept să cumpărăm doar atât cât avem nevoie? Sărbătorile nu ar fi mai puțin frumoase și, în plus, am rămâne cu niște bănuți în buzunar.

De multe ori, tot ce ne dorim de sărbători este să petrecem mai mult timp împreună cu cei dragi. Să simțim cum ne înconjoară dragostea lor. Să râdem împreună. Să gătim împreună, să împachetăm cadouri împreună, să ieșim împreună în oraș. Peste un an, probabil vom fi uitat ce daruri am primit, da aceste momente ne vor rămâne cu siguranță în memorie.

Meseriile Crăciunului

Știți filmele acelea cu tematică de Crăciun care se difuzează pe un anumit canal TV începând din luna august și până prin aprilie? Filmele acelea aproape identice, în care el vinde brazi de Crăciun în ger, în inima orașului, iar ea nu se mai poate bucura de spiritul Crăciunului pentru că în urmă cu puțină vreme a pierdut o dragoste tocmai în sfânta sărbătoare. Iar el, atras de frumusețea și puritatea ei sufletească, face gesturi mici, dar pline de iubire, cum ar să îi dăruiască un îngeraș pentru brad, și astfel redeșteaptă în sufletul ei puterea de a iubi și de a se bucura de Crăciun. Sunt filme siropoase, previzibile, foarte asemănătoare între ele, fără valoare artistică. Și, deși știu toate astea, îmi place să le urmăresc în perioada Crăciunului, pentru că mă relaxează și mă binedispun. Ce să fac, toți avem de dus în spate mica noastră doză de naivitate.

Uneori, privind câte un film din acesta, mă gândesc la jobul pe care mi-aș dori să îl am acum, înainte de Crăciun. Nu mi-ar plăcea să vând brazi, pentru că asta ar presupune să stau prea mult în frig. Dar mi-ar plăcea să decorez brazi. Să cumpăr podoabe sau chiar să confecționez eu însămi unele, să le aleg, să le potrivesc, să le asortez și să le așez în brad. Să mă joc cu culorile, cu formele, cu luminile. Un brad frumos împodobit poate schimba complet o încăpere. O poate face caldă și primitoare.
Da, și mi-ar mai plăcea să lucrez în atelierul lui Moș Crăciun. Să selectez și să împachetez cadouri. Atâta bucurie îmi aduc aceste gesturi mici, făcute pentru cei dragi, încât nici când primesc eu însămi cadouri nu sunt mai fericită.

Unul dintre clișeele care se regăsesc în mai toate filmele de Crăciun e împodobirea caselor, la exterior, cu luminițe colorate. Nu am ajuns în Statele Unite și nu știu dacă în realitate e chiar așa, dar în filme toate casele arată superb împodobite. Mie mi-ar plăcea să fiu cea care apasă butonul de pornire a luminițelor. Nu chiar să le potrivesc pe acoperiș, căci am rău de înălțime, dar măcar să așez în curte omul de zăpadă confecționat din lumințe.

Din păcate, din câte știu eu, nu există astfel de meserii. Decorator de brazi, ambalator de cadouri și aprinzător de luminițe. Dar cu siguranță, când voi fi mare le voi inventa. Sau cel mai bine ar fi să-i scriu Moșului dorința mea. Va găsi el o soluție.

recomandarea anului

Cofetaria Mai Dulce

Visuri din copilărie

Am participat, de curând, la atelierul de Dream Management susținut de Mirela Oprea. E un atelier interactiv, la care participanții sunt consiliați și ajutați să își reconsidere cele mai dragi visuri și să le ducă la îndeplinire. Acolo am aflat că, la atelierele pe care Mirela le susține în toată țara, foarte mulți participanți au mărturisit că visul lor din copilărie era ca, atunci când vor fi mari, să devină... musafiri.

Eu nu mi-am dorit această „meserie”. În schimb, mi-ar plăcea să trăiesc într-o buclă a timpului, și să fie mereu perioada Crăciunului. Timpul în care dăruim și primim daruri de la cei mai dragi.
Auzeam de curând o știre cum că, dintre europeni, românii sunt cei care cheltuiesc cel mai mult în perioada Crăciunului. Asta, deși stăm foarte prost în privința banilor pe care îi economisim pentru zile negre. Și m-am gândit că, desigur, asta reflectă o lipsă de educație financiară și chiar o lipsă de cumpătare, dar și o generozitate, o dorință de a face bucurii celor de lângă noi.

Când a venit rândul meu să vorbesc, atunci, la atelierul de Dream Management, am spus că visul meu din copilărie era să devin scriitoare. Și nu am mințit. Obișuiam să scriu un soi de portrete ale celor din familia mea și alte mici texte cu pretenții literare. Dar ceea ce am refuzat să spun a fost un alt vis de al meu: ca, atunci când voi fi mare, să adopt zece copii. Bine, mai voiam și să mă fac medic ginecolog, tot din dorința de a vedea mulți copii, dar asta e deja altă poveste.

Între timp, nu îmi mai doresc copii, dar mi-a rămas dorința de a face fapte bune. Și nu dintr-un sentiment religios, ci datorită senzației de bine pe care ți-o dă orice faptă bună, a sentimentului de satisfacție că ai făcut ceea ce trebuie. Desigur, bine ar fi ca astfel de fapte să le facem pe întreg parcursul anului, nu doar se sărbători. Dar, orice am zice, perioada Crăciunului e una care te îndeamnă să îți deschizi portofelul mai larg și să te gândești mai mult la cei din jur.

Fie că e vorba despe copiii cu cancer, despre copiii săraci care nu au ce mânca, despre bătrânii singuri și neajutorați, despre persoane cu handicap, incapabile să se descurce singure, sau alte categorii vulnerabile. Și nici măcar nu e necesar să cheltuim mult.
De multe ori, un gest mic, dar dezinteresat, poate face diferența.

Și poate aduce bucuria Crăciunului în ochii celor de lângă noi.