Dacă la job îţi merge bine, fericirea e mult mai aproape. Dacă ai o slujbă care te mulţumeşte, şansele ca tu să fii încântat de viaţa ta sunt mut mai mari. E şi firesc, având în vedere că petrecem la serviciu cel puţin 8 ore pe zi. Adică o treime din zi, celelalte două treimi fiind destinate odihnei, dar şi familiei, îndatoririlor casnice şi hobby-urilor.
Este foarte important, aşadar, să fim mulţumiţi de jobul nostru. Asta înseamnă, desigur, un salariu care să ne satisfacă, dar nu numai atât. E important să ne înţelegem bine cu colegii, să avem un şef care să ştie să ne motiveze, să ne simţim apreciaţi şi, nu în ultimul rând, să simţim că putem evolua. Asta înseamnă să putem avansa în scara ierarhică, după meritele noastre, dar şi să simţim că învăţăm zilnic ceva nou. Un loc de muncă în care totul e rutină, în care zi de zi facem acelaşi lucru şi nu reuşim să ne perfecţionăm într-un domeniu, va aduce cu sine o senzaţie de plictiseală, de dezgust şi lehamite. Este important să ne confruntăm cu mici provocări în fiecare zi, să fim puşi la încercare, să ne dovedim nouă şi celorlalţi că suntem în stare de mai mult. Astfel că un şef, un director sau un patron care ştie să îşi evaluaze oamenii şi să le ofere tuturor sarcini doar puţin mai grele decât s-ar aştepta, este absolut necesar.
În caz contrar, există riscul de a ne plafona. Dacă facem zilnic doar ceea ce ştim deja şi nu învăţăm nimic nou, vom avea o senzaţie de zădărnicie. Şi, în final, vom ajunge la depresie, la lipsa oricărui interes faţă de job sau, în cazul oamenilor activi, ne vom căuta o slujbă nouă.
Aşa că micile provocări oferite angajaţilor sunt benefice şi pentru conducerea firmei sau a instituţiei. Astfel, ea le oferă oamenilor şansa de a se autodepăşi, le dă motive să fie ambiţioşi şi curajoşi. Instituţia sau firma va progresa doar prin efortul comun al întregului colectiv. O firmă ai cărei angajaţi sunt sictiriţi de viaţă nu are cum să meargă bine. Ei trebuie să îşi îndeplinească sarcinile cu plăcere, să vină la serviciu cu bucurie, să contribuie la o atmosferă bună în cadrul colectivului. O astfel de atitudine se obţine doar motivând angajaţii, lăudându-le performanţele şi criticându-i pentru micile scăderi, încurajându-i să facă mai mult, să se documenteze, să experimenteze, să inoveze. La urma urmei, orice şef bun are nevoie de puţin talent pedagogic şi, în general, de cunoştinţe de psihologie.
Oportunitati de angajare, joburi, locuri de munca pentru baimareni si maramureseni. Locuri de munca in Baia Mare si Maramures
duminică, 26 august 2018
joi, 9 august 2018
Dezvoltare Profesionala pentru angajati mai bine pregatiti - Investitie ATP Exodus in Baia Mare
Inca din anul 2016, cand a fost invitat ca speaker la conferinta Antreprenori Proactivi, Mircea Cirt, CEO ATP Exodus a fost provocat de participantii la eveniment cu privire urmatoarele afaceri pe care le urmareste si domeniile in care ar investi banii in perioada urmatoare.
Raspunsul lui a fost oarecum neinteles de cei prezenti, care desi se plangeau de lipsa fortei de munca si slaba pregatire a acesteia nu vedea oportunitatea investitiei in educatie pentru dezvoltarea si calificarea profesionala.
Ne aflam in anul 2018 si Mircea Cirt construieste de zor un centru de Dezvoltare Profesionala.
Santierul se afla in lucru iar beneficiarul este firma ATP Exodus srl, autorizatia de constructie fiindu-i eliberata de primaria municipiului Baia Mare cu termenul de executie al lucrarilor de 36 luni, data finalizarii fiind decembrie 2019.
Santierul se afla in lucru iar beneficiarul este firma ATP Exodus srl, autorizatia de constructie fiindu-i eliberata de primaria municipiului Baia Mare cu termenul de executie al lucrarilor de 36 luni, data finalizarii fiind decembrie 2019.
Inca nu stim daca aici vor fi pregatiti doar angajatii ATP sau daca serviciile oferite vor fi contracost adresate tuturor firmelor din oras care vor sa-si instruiasca personalul dar faptul ca lucrurile incep sa se miste este un semn pozitiv.
Invatamantul profesional in sistem dual este o oportunitate insuficient exploatata de antreprenorii maramureseni si nu ar fi exclus ca rolul acestui edificiu sa fie intr-un parteneriat cu Inspectoratul Scolar Judetean pentru a acredita specializari si a organiza clase intregi de elevi in scoala profesionala duala.
Oportunitatile sunt multiple.
Speram ca dezvoltarea profesionala nu se va face precum in proiectele POSDRU de dezvoltare a resurselor umane in anii trecuti sau POCU, Programul European Operational Capital Uman in prezent... dar si aceste programe au nevoie de beneficiari seriosi si dedicati in misiunea lor de a dezvolta profesional forta de munca din Baia Mare si Maramures.
Asteptam sa vedem cum evolueaza lucrurile la Centrul de Dezvoltare Profesionala ATP Exodus din Baia Mare.
luni, 6 august 2018
Siguranţa zilei de mâine depinde de economiile de azi
Doar o treime dintre români obişnuiesc să economisească bani, arată un studiu relativ recent efectuat de ING International (sursa, aici: https://www.digi24.ro/stiri/economie/de-ce-nu-economisesc-romanii-bani-879763). Un asemenea procent ne situează la coada Europei şi demonstrează două lucruri: lipsa unei culturi financiare, pe de o parte, şi existenţa unor venituri prea mici, pe de alta.
De curând, un tânăr de 19 ani mi-a mărturisit că vrea să plece în Occident, să lucreze pe şantier, împreună cu tatăl lui. Ştie că îi va fi greu, dar speră că, la finalul contractului de trei ani, va reuşi să îşi cumpere un apartament. Asta înseamnă că, dacă totul va merge bine, la 22 de ani el va fi proprietarul – fără datorii – al unui apartament în Baia Mare. Alţi tineri, mult mai şcoliţi decât el, se gândesc la un asemenea pas doar pe la 30 de ani, iau un credit pe care îl achită tot în vreo 30 de ani, şi ajung să aibă apartamentul şi să scape de datorii pe la 60. Interesant, nu?
Nivelul de trai al unei populaţii se măsoară şi în funcţie de economiile pe care aceasta reuşeşte să le facă. Specialiştii recomandă să punem de o parte, lunar, măcar 10 % din ceea ce câştigăm. Aceşti bani nu ar trebui, desigur, să fie puşi la ciorap, ci depuşi într-un cont de economii sau investiţi.
În România, o mare parte a populaţiei consideră că aşa ceva este imposibil. Veniturile mici fac ca banii să ajungă cu greu de la un salariu la altul. Cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pentru mâncare, iar cei în vârstă îi folosesc pentru medicamente. Chiar dacă ştiu că ar trebui să economisească pentru situaţii neprevăzute, mulţi români nu reuşesc să facă acest lucru. Iar asta îi face vulnerabili.
“Banii albi pentru zile negre”, cum le spuneau bunicii noştri, sunt o necesitate. Nu ştii niciodată când apare o problemă de sănătate în familie, spre exemplu. Sau când ţi se strică telefonul mobil ori maşina de spălat. Sau când furtuna îţi deteriorează acoperişul. Într-o lume ideală, banii câştigaţi lunar ar trebui să ne ajungă şi pentru mici economii, nu doar pentru supravieţuire.
Un mod de a economisi este şi pensia privată facultativă, doar că scandalurile din ultimele luni din jurul pensiilor au scăzut încrederea populaţiei în sistem.
Un lucru e sigur: fără economii, siguranţa zilei de mâine este o expresie goală de conţinut.
De curând, un tânăr de 19 ani mi-a mărturisit că vrea să plece în Occident, să lucreze pe şantier, împreună cu tatăl lui. Ştie că îi va fi greu, dar speră că, la finalul contractului de trei ani, va reuşi să îşi cumpere un apartament. Asta înseamnă că, dacă totul va merge bine, la 22 de ani el va fi proprietarul – fără datorii – al unui apartament în Baia Mare. Alţi tineri, mult mai şcoliţi decât el, se gândesc la un asemenea pas doar pe la 30 de ani, iau un credit pe care îl achită tot în vreo 30 de ani, şi ajung să aibă apartamentul şi să scape de datorii pe la 60. Interesant, nu?
Nivelul de trai al unei populaţii se măsoară şi în funcţie de economiile pe care aceasta reuşeşte să le facă. Specialiştii recomandă să punem de o parte, lunar, măcar 10 % din ceea ce câştigăm. Aceşti bani nu ar trebui, desigur, să fie puşi la ciorap, ci depuşi într-un cont de economii sau investiţi.
În România, o mare parte a populaţiei consideră că aşa ceva este imposibil. Veniturile mici fac ca banii să ajungă cu greu de la un salariu la altul. Cei mai mulţi bani sunt cheltuiţi pentru mâncare, iar cei în vârstă îi folosesc pentru medicamente. Chiar dacă ştiu că ar trebui să economisească pentru situaţii neprevăzute, mulţi români nu reuşesc să facă acest lucru. Iar asta îi face vulnerabili.
“Banii albi pentru zile negre”, cum le spuneau bunicii noştri, sunt o necesitate. Nu ştii niciodată când apare o problemă de sănătate în familie, spre exemplu. Sau când ţi se strică telefonul mobil ori maşina de spălat. Sau când furtuna îţi deteriorează acoperişul. Într-o lume ideală, banii câştigaţi lunar ar trebui să ne ajungă şi pentru mici economii, nu doar pentru supravieţuire.
Un mod de a economisi este şi pensia privată facultativă, doar că scandalurile din ultimele luni din jurul pensiilor au scăzut încrederea populaţiei în sistem.
Un lucru e sigur: fără economii, siguranţa zilei de mâine este o expresie goală de conţinut.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)