Un obicei cam enervant al adulţilor este să îi întrebe mereu pe copii „Ce vrei să te faci când o să fii mare?”. Și copilul, sâcâit așa mereu, se va tot gândi la viitorul lui, în loc să își vadă mai departe de joacă. În adolescență, frecvența acestor întrebări crește și mai mult, pe măsură ce tânărul este silit de sistemul educațional să aleagă între un drum sau altul.
Când eram foarte tânără, am constatat că îmi plăcea să fac doar două lucruri pe lumea asta: să citesc și să ascult muzică. M-am întebat dacă ar fi cineva dispus ca, atunci când o să cresc mare, să îmi ofere bani pentru a citi și a asculta muzică. Atunci nu am găsit răspunsul potrivit, și până la urmă am luat-o pe calea scrisului, o altă pasiune a mea. Sigur că aș fi putut să devin critic literar sau critic muzical, doar că atunci nu mi-a spus nimeni despre aceste posibilități. Și sigur că ambele meserii implică o muncă enormă, un bagaj de cunoștințe solid și eforturi zilnice de a te menține în pas cu mersul literaturii sau al muzicii contemporane. Alegând scrisul, nu mi-a fost mai ușor: deși pare că oricine poate să scrie, în fapt un scris de calitate, fie el în domeniul literaturii, fie în cel al jurnalismului, implică o mulțime de cunoștințe.
Cunosc tineri cu un real talent într-o direcție sau în alta, dar care nu sunt dispuși să muncească pentru a-și cultiva acel talent. Ei cred că simplul dar primit de la natură, de la mama și tata sau de la Dumnezeu, le va fi suficient pentru a reuși în viață. Nimic mai fals. Cunosc oameni maturi, foarte inteligenți și foarte talentați, dar care prin modul lor de viață și-au bătut joc de aceste daruri, ajungând niște ratați. Talentul trebuie dublat de muncă, trebuie cultivat cu pasiune, chiar dacă acest lucru presupune efort. În viață nu vei ajunge nicăieri fără efort și fără muncă.
Desigur, vor fi suișuri și coborâșuri, vei trece prin diferite stări, de la mulțumire la disperare, de la încredere în forțele proprii la dezamăgire și așa mai departe. Dar în cele mai negre momente, dacă te vei uita în urmă, vei vedea că ai evoluat, puțin câte puțin, și că ai ajuns departe, poate mai departe decât speraseși. Și atunci vei realiza că toate eforturile, toate renunțările, toate frustrările acumulate au meritat.
marți, 17 iulie 2018
sâmbătă, 14 iulie 2018
Câte ceva despre jobul ideal
Cum ar arăta jobul ideal pentru majoritatea oamenilor? Probabil, unul la care să prestezi o activitate care îţi face plăcere, să munceşti cât mai puţine ore pe zi, să ai colegi cu care să te înelegi bine şi şefi care să te trateze ca pe un prieten şi, desigur, să primeşti un salariu consistent (şi, dacă se poate, şi alte beneficii). Desigur, fiind o proiecţie ideală, acest job nu există. Şi nici nu poate să existe. Dacă toţi am începe de mâine să lucrăm doar două ore pe zi, cât să nu obosim, economia ar claca în foarte scurt timp, prin urmare nu ne-am mai putea primi salariile şi beneficiile obişnuite.
Totuşi, puţină visare e benefică. Anul trecut, timp de câteva luni, am fost şomeră. Dincolo de sentimentul de vinovăţie care m-a podidit, explicabil prin aceea că, adultă şi sănătoasă fiind, nu eram în stare să îmi câştig singură existenţa, perioada nu a fost rea deloc. Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost că nu am avut timp să mă plictisesc. Dacă înainte, în vremea când aveam un job, mă plângeam mereu că nu îmi ajunge timpul, problema aceasta a rămas şi după ce mi-am pierdut jobul. Voiam să fac multe lucruri pentru propria dezvoltare personală şi mereu constatam că ziua era prea scurtă. Nu puteam citi, scrie şi învăţa atât cât mi-aş fi dorit.
M-am întrebat cum ar fi dacă întreaga societate ar fi formată din oameni care au un job ideal. Un job aşa cum l-am descris deja. Sunt curioasă câţi oameni şi-ar folosi timpul liber pentru propria dezvoltare. Câţi ar călători, câţi ar citi, câţi ar asculta muzică bună, câţi ar viziona filme de calitate, câţi ar învăţa o limbă străină, câţi şi-ar dedica timpul unor activităţi creative sau sportive. Şi câţi dintre ei ar prefera, din lene, din delăsare sau din lipsă de imaginaţie, să folosească acest timp preţios pentru activităţi care nu aduc niciun beneficiu propriei persoane, sau care sunt de-a dreptul distructive.
Şi, dacă tot am păşit în sfera imaginaţiei, să vă mai spun ceva. Cât timp am fost şomeră, mi-am dat seama că pentru mine nu există jobul ideal. Pentru că el ar presupune să îmi furnizeze un salariu şi, totodată, să dilate timpul pentru mine. Să facă ziua mai lungă, pentru ca să apuc să mă ocup de toate hobby-urile mele.
Sau, poate, totul nu e decât o problemă de organizare. Poate că eu nu ştiu să îmi împart timpul liber în mod eficient.
Oricum, cert e că puţini oameni au privilegiul să fie plătiţi făcând exclusiv ceea ce le place. Ei sunt excepţiile pe care le privim cu invidie.
Noi, ceilalţi, trebuie să învăţăm să ne gestionăm cât mai bine timpul liber, pentru a nu fi nevoiţi să renunţăm la hobby-urile noastre. Pentru că ele ne fac fericiţi, ne relaxează şi adevărul este că un om fericit şi odihnit este mai eficient la locul de muncă.
Totuşi, puţină visare e benefică. Anul trecut, timp de câteva luni, am fost şomeră. Dincolo de sentimentul de vinovăţie care m-a podidit, explicabil prin aceea că, adultă şi sănătoasă fiind, nu eram în stare să îmi câştig singură existenţa, perioada nu a fost rea deloc. Ceea ce m-a surprins cel mai mult a fost că nu am avut timp să mă plictisesc. Dacă înainte, în vremea când aveam un job, mă plângeam mereu că nu îmi ajunge timpul, problema aceasta a rămas şi după ce mi-am pierdut jobul. Voiam să fac multe lucruri pentru propria dezvoltare personală şi mereu constatam că ziua era prea scurtă. Nu puteam citi, scrie şi învăţa atât cât mi-aş fi dorit.
M-am întrebat cum ar fi dacă întreaga societate ar fi formată din oameni care au un job ideal. Un job aşa cum l-am descris deja. Sunt curioasă câţi oameni şi-ar folosi timpul liber pentru propria dezvoltare. Câţi ar călători, câţi ar citi, câţi ar asculta muzică bună, câţi ar viziona filme de calitate, câţi ar învăţa o limbă străină, câţi şi-ar dedica timpul unor activităţi creative sau sportive. Şi câţi dintre ei ar prefera, din lene, din delăsare sau din lipsă de imaginaţie, să folosească acest timp preţios pentru activităţi care nu aduc niciun beneficiu propriei persoane, sau care sunt de-a dreptul distructive.
Şi, dacă tot am păşit în sfera imaginaţiei, să vă mai spun ceva. Cât timp am fost şomeră, mi-am dat seama că pentru mine nu există jobul ideal. Pentru că el ar presupune să îmi furnizeze un salariu şi, totodată, să dilate timpul pentru mine. Să facă ziua mai lungă, pentru ca să apuc să mă ocup de toate hobby-urile mele.
Sau, poate, totul nu e decât o problemă de organizare. Poate că eu nu ştiu să îmi împart timpul liber în mod eficient.
Oricum, cert e că puţini oameni au privilegiul să fie plătiţi făcând exclusiv ceea ce le place. Ei sunt excepţiile pe care le privim cu invidie.
Noi, ceilalţi, trebuie să învăţăm să ne gestionăm cât mai bine timpul liber, pentru a nu fi nevoiţi să renunţăm la hobby-urile noastre. Pentru că ele ne fac fericiţi, ne relaxează şi adevărul este că un om fericit şi odihnit este mai eficient la locul de muncă.
vineri, 13 iulie 2018
Şomerii României muncesc peste hotare
Din punct de vedere statistic, România stă bine în privinţa ratei şomajului. Aceasta stagnează de ceva vreme undeva în jurul valorii de 4,6%.
În acelaşi timp, dacă săpăm mai adânc, găsim ştiri îngrijorătoare. Aflăm, astfel, că unul din cinci români cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani este plecat din ţară de mai mult de un an. Este vorba despre populaţia cea mai activă, nemulţumită de condiţiile de muncă şi salarizare (dar nu numai) din ţară, care a ales migraţia drept soluţie. Aceşti oameni caută în străinătate joburi mai bine plătite, o atmosferă politică mai respirabilă, condiţii mai bune în spitale, drumuri mai bune şi aşa mai departe. Poate că, la un moment dat, se vor întoarce. Dar poate că îşi vor găsi rostul acolo, departe, poate că îşi vor întemeia familii şi nu vor mai veni. Mai ales pentru cei care au copii, adaptarea lor în străinătate este solicitantă, astfel că mulţi nu ar risca să se întoarcă de unde au plecat, pentru că asta ar însemna o a doua ruptură pentru copiii lor.
Statisticile arată că, la nivel naţional, cei plecaţi reprezintă 12% din populaţie. În cifre, cei plecaţi de peste un an sunt în număr de peste 2,5 milioane.
În acest moment, criza de personal în ţară este acută. Agenţii economici se plâng cănu au oameni. Se închid afaceri. Şi totuşi, dacă, prin absurd, aceşti 2,5 milioane de oameni s-ar întoarce mâine, ei ar deveni, în mare parte, şomerii României. Iar rata şomajului nu ar mai stagna la 4,6%, ci ar sări mult mai sus.
Şomerii României muncesc pe rupte în străinătate. Ei au ales calea cea grea, cea dureroasă. Nevoia i-a învăţat ce să facă. Şi, mai ales după 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană, românii au plecat în valuri.
Nu cred că se vor întoarce prea mulţi dintre ei. Urmărind parcursul recent al României, nu-mi vine să cred că aceşti români, care s-au învăţat cu democraţiile occidentale, vor opta să trăiască aici. Ar fi nevoie de măsuri concrete pentru atragerea lor. Dar nu ar fi suficiente măsurile economice. Cel mai bun argument pentru aceşti oameni ar fi creşterea ţării pe toate planurile. Creşterea economiei, dar şi creşterea respectului pentru statul de drept, condiţii mai bune î spitale, o mai mare grijă pentru educaţia copiilor noştri, autostrăzi.
Eu, dacă aş fi în locul acestor români, ştiu sigur că nu m-aş mai întoarce. M-aş gândi că am de trăit o singură viaţă şi că nu merită să mi-o sacrific dintr-o nostalgie prostească.
În acelaşi timp, dacă săpăm mai adânc, găsim ştiri îngrijorătoare. Aflăm, astfel, că unul din cinci români cu vârste cuprinse între 25 şi 39 de ani este plecat din ţară de mai mult de un an. Este vorba despre populaţia cea mai activă, nemulţumită de condiţiile de muncă şi salarizare (dar nu numai) din ţară, care a ales migraţia drept soluţie. Aceşti oameni caută în străinătate joburi mai bine plătite, o atmosferă politică mai respirabilă, condiţii mai bune în spitale, drumuri mai bune şi aşa mai departe. Poate că, la un moment dat, se vor întoarce. Dar poate că îşi vor găsi rostul acolo, departe, poate că îşi vor întemeia familii şi nu vor mai veni. Mai ales pentru cei care au copii, adaptarea lor în străinătate este solicitantă, astfel că mulţi nu ar risca să se întoarcă de unde au plecat, pentru că asta ar însemna o a doua ruptură pentru copiii lor.
Statisticile arată că, la nivel naţional, cei plecaţi reprezintă 12% din populaţie. În cifre, cei plecaţi de peste un an sunt în număr de peste 2,5 milioane.
În acest moment, criza de personal în ţară este acută. Agenţii economici se plâng cănu au oameni. Se închid afaceri. Şi totuşi, dacă, prin absurd, aceşti 2,5 milioane de oameni s-ar întoarce mâine, ei ar deveni, în mare parte, şomerii României. Iar rata şomajului nu ar mai stagna la 4,6%, ci ar sări mult mai sus.
Şomerii României muncesc pe rupte în străinătate. Ei au ales calea cea grea, cea dureroasă. Nevoia i-a învăţat ce să facă. Şi, mai ales după 2007, după aderarea României la Uniunea Europeană, românii au plecat în valuri.
Nu cred că se vor întoarce prea mulţi dintre ei. Urmărind parcursul recent al României, nu-mi vine să cred că aceşti români, care s-au învăţat cu democraţiile occidentale, vor opta să trăiască aici. Ar fi nevoie de măsuri concrete pentru atragerea lor. Dar nu ar fi suficiente măsurile economice. Cel mai bun argument pentru aceşti oameni ar fi creşterea ţării pe toate planurile. Creşterea economiei, dar şi creşterea respectului pentru statul de drept, condiţii mai bune î spitale, o mai mare grijă pentru educaţia copiilor noştri, autostrăzi.
Eu, dacă aş fi în locul acestor români, ştiu sigur că nu m-aş mai întoarce. M-aş gândi că am de trăit o singură viaţă şi că nu merită să mi-o sacrific dintr-o nostalgie prostească.
joi, 12 iulie 2018
Cele mai căutate joburi din România. 12.000 de CV-uri pentru un post la Zara
Concurența cea mai mare pentru un job a fost în ultimele 3 luni însă pentru posturile scoase la bătaie de companii precum Zara, UniCredit Bank sau Synevo.
Continuarea articolului, aici: https://www.realitatea.net/cele-mai-cautate-joburi-din-romania-12-000-de-cv-uri-pentru-un-post-la-zara_2120607.html
Cei mai mulţi candidați au ţintit agenţiile de recrutare de personal, dar şi sectorul financiar bancar, retail sau comunicaţii. Astfel, Adecco a primit 27.086 de CV-uri, urmată de BRD Groupe Societe Generale cu 21.538 de CV-uri, Profi cu 21.392 de aplicări, RCS&RDS cu 16.140 de CV-uri și eMag, cu 14.858 de aplicări.
Cei mai mulți români și-au trimis CV-urile pentru poziții de vânzări, unde au fost disponibile și cele mai multe joburi - peste 378.000 de CV-uri depuse la cele 4.900 de anunțuri publicate de companii.
La polul opus, angajatorii din domeniul IT Software au avut cea mai mai restrânsă plajă de candidați în raport cu numărul anunțurilor - 48.400 de candidați care au aplicat la aproximativ 1.700 de anunțuri, pe fondul discrepanței dintre cerere și ofertă în domeniu, dar și a strategiilor complexe de motivare și retenție practicate de angajatori, fapt care restrânge și mai mult oferta de specialiști din piață.
Continuarea articolului, aici: https://www.realitatea.net/cele-mai-cautate-joburi-din-romania-12-000-de-cv-uri-pentru-un-post-la-zara_2120607.html
Cei mai mulţi candidați au ţintit agenţiile de recrutare de personal, dar şi sectorul financiar bancar, retail sau comunicaţii. Astfel, Adecco a primit 27.086 de CV-uri, urmată de BRD Groupe Societe Generale cu 21.538 de CV-uri, Profi cu 21.392 de aplicări, RCS&RDS cu 16.140 de CV-uri și eMag, cu 14.858 de aplicări.
Cei mai mulți români și-au trimis CV-urile pentru poziții de vânzări, unde au fost disponibile și cele mai multe joburi - peste 378.000 de CV-uri depuse la cele 4.900 de anunțuri publicate de companii.
La polul opus, angajatorii din domeniul IT Software au avut cea mai mai restrânsă plajă de candidați în raport cu numărul anunțurilor - 48.400 de candidați care au aplicat la aproximativ 1.700 de anunțuri, pe fondul discrepanței dintre cerere și ofertă în domeniu, dar și a strategiilor complexe de motivare și retenție practicate de angajatori, fapt care restrânge și mai mult oferta de specialiști din piață.
miercuri, 11 iulie 2018
Top 7 cele mai ciudate şi inutile joburi din întreaga lume
Top 7 cele mai ciudate si inutile joburi din intreaga lume
Mentiuni notabile: vanator de big foot, expert in dressing pentru salate, pliator de hartie, exorcist pentru adolescenti, consultat in comportamentul pisicilor si istoric in pornografie. Un scurt video ar putea fi mai cuprinzator:
Mentiuni notabile: vanator de big foot, expert in dressing pentru salate, pliator de hartie, exorcist pentru adolescenti, consultat in comportamentul pisicilor si istoric in pornografie. Un scurt video ar putea fi mai cuprinzator:
luni, 9 iulie 2018
Cele mai bine platite joburi din Romania
Nu te-ai decis asupra unei cariere sau te gandesti la posibilitatea schimbarii locului de munca?
Atunci poti lua in calcul faptul ca cele mai bine platite joburi din Romania se regasesc in domeniile inginerie si productie, servicii bancare si financiare, contabilitate si asigurari, salariile putand depasi 100.000 de euro pe an, conform unui studiu realizat de compania de recrutare Grafton Recruitment.
Continuarea articolului, aici: https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1387/Cele-mai-bine-platite-joburi-din-Romania
SERVICII BANCARE SI FINANCIARE
Domeniul bancar a suferit un proces amplu de restructurare si de reducere a costurilor, cel mai bine platit Settlements Manager din Romania avand un salariu de 5.582 euro pe luna, comparativ cu Ungaria (5.000 euro) si Slovacia (3.000 euro).
Salariile mari sunt insa pe pozitii de top si midle management, acestia ajungand, in medie, la un salariu de 4.000 euro.
In ianuarie 2014, angajatii din banci au incasat un salariu mediu de 862 de euro, in crestere cu 2,5% fata de aceeasi luna a anului 2013.
INGINERIE SI PRODUCTIE
Productia de automobile, puternic dezvoltata in tarile din Europa Centrala si de Est a influentat semnificativ domeniul ingineriei si al productiei. Astfel, un inginer in automatizari poate castiga in Romania un salariu de pana la 2.500 euro pe luna, in timp ce in Turcia salariul mediu este de 2.167 euro, iar in Cehia de 2.000 euro.
CONTABILITATE SI ASIGURARI
Spre deosebire de domeniul bancar, cel contabil si al asigurarilor a inregistrat o stabilitate in ultimul an de zile, fara insa a se inregistra o crestere a nivelului de salarizare. Un director financiar castiga in Romania un salariu de 9.000 euro lunar, pe primul loc fiind Polonia, unde pentru o pozite similara salariul este de 12.163 euro pe luna.
IT
Domeniul IT a inregistrat, conform studiului, o crestere de 5-10% a salariilor in toate tarile analizate, in Romania fiind o creste de 8%. Un director IT poate castiga pana la 4.417 euro pe luna, cel mai mare salariu inregistrandu-se in Turcia – 5.876 euro.
Salariul mediu al unui Project Manager se situeaza undeva intre 1.700-2.000 euro, in timp ce un IT Manager castiga intre 2.100-2.700 euro pe luna.
MARKETING SI VANZARI
Marketingul a fost afectat de criza economica, insa acesta continua sa ramana unul dintre sectoarele in care se inregistreaza cele mai mari salarii. Astfel, un director de vanzari si marketing castiga in Turcia un salariu de 9.500 euro pe luna, in timp ce in Romania acesta poate sa ajunga si la 4.550 euro.
FMCG este una dintre principalele industrii care ofera joburi pe partea de marketing si vanzari. In 2013 salariile nete lunare cu care ManpowerGroup Romania a recrutat candidati in FMCG au fost:
Vanzari:
Junior Sales Representative: 150 - 400 euro;
Sales Representative: 200 - 400 euro;
Senior Sales Representative: 250 - 500 euro;
Regional Sales Manage/ Aria Sales Manager: 400 - 1000 euro;
Sales Manager : 500 - 1000 euro;
Sales Director: 950 - 1300 euro.
Marketing:
Junior Brand Manager: 350 - 750 euro;
Brand Manager: 450 - 1000 euro;
Senior Brand Manager: 800 -1100 euro;
Group Brand Manager: 800 - 1100 euro;
Marketing Manager: 900 - 1200 euro;
Marketing Director: 800 - 1200 euro.
Iata care sunt, conform unui studiu realizat de Business Insider, cele mai bine patite joburi ale viitorului:
Hacker etic
Jobul este adresat persoanelor cu o foarte buna pregatire in domeniul ciberneticii. Multe companii au inceput sa angajeze experti care sa atace platformele si sistemele sale cu scopul de a identifica eventualele probleme existente la masurile de securitate. In momentul actual, pentru o astfel de pozitie se ofera un salariu mediu de 67.500 de euro.
Statistician
Pasionat de matematica si statistica? Atunci iata o oportunitate de cariera pe care o poti lua in calcul. Cu un salariu mediu de 64.169 de euro, un statistician se ocupa de analiza consecintelor financiare ale riscurilor pentru companiile de asigurari, banci, firme de consultanta si guvern.
Chimist alimentar
Facultatea de Chimie, desi se afla in prezent pe lista facultatilor cu o rata scazuta de angajabilitate in randul absolventilor, ofera posibilitatea unei cariere avantajoasa din punct de vedere financiar. Chimistii alimentari au rolul de a identifica modalitati de combinare si schimbare a gusturilor, iar dezvoltarea fenomenului imprimatelor 3D va conduce si la o ofera mai mare pe piata de munca pentru astfel de pozitii.
Epidemiolog
Jobul consta in descoperirea cauzelor pentru diverse afectiuni si boli, in analiza tehnicilor si procedurilor de sterilizare si a cercetarii pentru noi tratamente, epidemiologii lucrand in spitale, sau pentru companiile farmateutice si laboratoare de cercetare.
Front – End Developer
Responsabil pentru tot ceea ce vedem online, un front end developer are nevoie, pe langa cunostintele tehnice si de idei si viziuni despre cea ce va functiona cel mai bine pentru un utilizator online. Pana in 2020 se preconizeaza o crestere cu 22% a ratei de angajabilitate in domeniu, iar salariul mediu este de 59.791 de euro.
Partea financiara a unui job, desi nu este singurul criteriu de selectie, reprezinta un aspect important de luat in calcul.
Atunci poti lua in calcul faptul ca cele mai bine platite joburi din Romania se regasesc in domeniile inginerie si productie, servicii bancare si financiare, contabilitate si asigurari, salariile putand depasi 100.000 de euro pe an, conform unui studiu realizat de compania de recrutare Grafton Recruitment.
Continuarea articolului, aici: https://www.hipo.ro/locuri-de-munca/vizualizareArticol/1387/Cele-mai-bine-platite-joburi-din-Romania
SERVICII BANCARE SI FINANCIARE
Domeniul bancar a suferit un proces amplu de restructurare si de reducere a costurilor, cel mai bine platit Settlements Manager din Romania avand un salariu de 5.582 euro pe luna, comparativ cu Ungaria (5.000 euro) si Slovacia (3.000 euro).
Salariile mari sunt insa pe pozitii de top si midle management, acestia ajungand, in medie, la un salariu de 4.000 euro.
In ianuarie 2014, angajatii din banci au incasat un salariu mediu de 862 de euro, in crestere cu 2,5% fata de aceeasi luna a anului 2013.
INGINERIE SI PRODUCTIE
Productia de automobile, puternic dezvoltata in tarile din Europa Centrala si de Est a influentat semnificativ domeniul ingineriei si al productiei. Astfel, un inginer in automatizari poate castiga in Romania un salariu de pana la 2.500 euro pe luna, in timp ce in Turcia salariul mediu este de 2.167 euro, iar in Cehia de 2.000 euro.
CONTABILITATE SI ASIGURARI
Spre deosebire de domeniul bancar, cel contabil si al asigurarilor a inregistrat o stabilitate in ultimul an de zile, fara insa a se inregistra o crestere a nivelului de salarizare. Un director financiar castiga in Romania un salariu de 9.000 euro lunar, pe primul loc fiind Polonia, unde pentru o pozite similara salariul este de 12.163 euro pe luna.
IT
Domeniul IT a inregistrat, conform studiului, o crestere de 5-10% a salariilor in toate tarile analizate, in Romania fiind o creste de 8%. Un director IT poate castiga pana la 4.417 euro pe luna, cel mai mare salariu inregistrandu-se in Turcia – 5.876 euro.
Salariul mediu al unui Project Manager se situeaza undeva intre 1.700-2.000 euro, in timp ce un IT Manager castiga intre 2.100-2.700 euro pe luna.
MARKETING SI VANZARI
Marketingul a fost afectat de criza economica, insa acesta continua sa ramana unul dintre sectoarele in care se inregistreaza cele mai mari salarii. Astfel, un director de vanzari si marketing castiga in Turcia un salariu de 9.500 euro pe luna, in timp ce in Romania acesta poate sa ajunga si la 4.550 euro.
FMCG este una dintre principalele industrii care ofera joburi pe partea de marketing si vanzari. In 2013 salariile nete lunare cu care ManpowerGroup Romania a recrutat candidati in FMCG au fost:
Vanzari:
Junior Sales Representative: 150 - 400 euro;
Sales Representative: 200 - 400 euro;
Senior Sales Representative: 250 - 500 euro;
Regional Sales Manage/ Aria Sales Manager: 400 - 1000 euro;
Sales Manager : 500 - 1000 euro;
Sales Director: 950 - 1300 euro.
Marketing:
Junior Brand Manager: 350 - 750 euro;
Brand Manager: 450 - 1000 euro;
Senior Brand Manager: 800 -1100 euro;
Group Brand Manager: 800 - 1100 euro;
Marketing Manager: 900 - 1200 euro;
Marketing Director: 800 - 1200 euro.
Iata care sunt, conform unui studiu realizat de Business Insider, cele mai bine patite joburi ale viitorului:
Hacker etic
Jobul este adresat persoanelor cu o foarte buna pregatire in domeniul ciberneticii. Multe companii au inceput sa angajeze experti care sa atace platformele si sistemele sale cu scopul de a identifica eventualele probleme existente la masurile de securitate. In momentul actual, pentru o astfel de pozitie se ofera un salariu mediu de 67.500 de euro.
Statistician
Pasionat de matematica si statistica? Atunci iata o oportunitate de cariera pe care o poti lua in calcul. Cu un salariu mediu de 64.169 de euro, un statistician se ocupa de analiza consecintelor financiare ale riscurilor pentru companiile de asigurari, banci, firme de consultanta si guvern.
Chimist alimentar
Facultatea de Chimie, desi se afla in prezent pe lista facultatilor cu o rata scazuta de angajabilitate in randul absolventilor, ofera posibilitatea unei cariere avantajoasa din punct de vedere financiar. Chimistii alimentari au rolul de a identifica modalitati de combinare si schimbare a gusturilor, iar dezvoltarea fenomenului imprimatelor 3D va conduce si la o ofera mai mare pe piata de munca pentru astfel de pozitii.
Epidemiolog
Jobul consta in descoperirea cauzelor pentru diverse afectiuni si boli, in analiza tehnicilor si procedurilor de sterilizare si a cercetarii pentru noi tratamente, epidemiologii lucrand in spitale, sau pentru companiile farmateutice si laboratoare de cercetare.
Front – End Developer
Responsabil pentru tot ceea ce vedem online, un front end developer are nevoie, pe langa cunostintele tehnice si de idei si viziuni despre cea ce va functiona cel mai bine pentru un utilizator online. Pana in 2020 se preconizeaza o crestere cu 22% a ratei de angajabilitate in domeniu, iar salariul mediu este de 59.791 de euro.
Partea financiara a unui job, desi nu este singurul criteriu de selectie, reprezinta un aspect important de luat in calcul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)